Includeți legumele cu frunze verzi într-o dietă anti-cancer

 Legumele cu frunze verzi conțin clorofilă, carotenoide, acid folic și vitamina E în compoziția lor, substanțe care sunt capabile să purifice și să oxigeneze sângele, să îmbunătățească producerea de globule roșii, să normalizeze tensiunea arterială, să promoveze regenerarea celulară, și detoxifierea organismului. În plus, acești compuși ajută la oprirea sau la încetinirea creșterii anumitor forme de cancer. Totodată, legumele cu frunze verzi sunt surse excelente de vitamine, minerale, fier și calciu - zeci de antioxidanți care combat și elimină radicalii liberi și efectele lor nocive.

 "Este important să consumăm diferite soiuri de frunze verzi pentru a obține diferitele substanțe nutritive pe care le aduce fiecare dintre acestea. Includerea acestor legume în dieta noastră ne va ajuta să menținem o stare bună de sănătate și să reducem riscurile de boli cum ar fi cancerul sau degenerescența maculară", a subliniat dieteticianul și nutriționistul Carla Zaplana.

 Institutul Macrobiotic din Spania (IME) a asigurat că se recomandă ca 35% din mâncarea de prânz și respectiv cină să fie compusă din acest tip de legume pentru a îmbunătăți și a avea grijă de sănătatea noastră. Beneficiile pentru sănătate ale legumelor cu frunze verzi conform acestui institut sunt multiple, iar organele care beneficiază cel mai mult sunt plămânii, inima și gâtul. Calitățile acestui tip de legume contribuie la o oxigenare mai mare a organismului și hrănesc celulele pentru a produce hemoglobina, de exemplu, a afirmat Patricia Restrepo, director al IME.

 Experții ne recomandă să consumăm între 10 și 12 porții de legume cu frunze verzi pentru a acoperi nevoile nutriționale ale corpului nostru. "Cea mai bună opțiune este să le pregătim în modul cel mai simplu și cel mai natural posibil, respectiv în formă crudă în diverse salate sau ușor fierte (la aburi sau sotate). De asemenea, o modalitate foarte bună de a include cât mai multe legume cu frunze verzi în dieta zilnică este sub formă de sucuri și/sau smoothi-uri ", a adăugat nutriționistul Zaplana.

 Cele mai recomandate legume cu frunze verzi într-o dietă de prevenire a cancerului sunt următoarele:

 - Spanacul

 - Salata Kale

 - Pătrunjelul

 - Năsturelul

 - Varza creață

 - Ruccola

 - Andivele

 - Salata verde

 - Salata romană

  De exemplu, varza creață este considerată un super-aliment deoarece conține niveluri ridicate de vitamina A, vitamina C și K mai mult de 45 de flavonoide, compuși care protejează organismul împotriva oxidării. Varza creață este un aliment care menține sănătatea inimii datorită conținutului său de potasiu și previne anumite tipuri de cancer, potrivit unui studiu publicat în revista Cancer Prevention Research (Cercetări despre prevenirea cancerului).

 Legumele cu frunze verzi ajută la absorbția grăsimilor din organism, motiv pentru care ele sunt indicate în mod special după excesele alimentare sau în cadrul curelor de slăbit. Pe lângă acestea, alte beneficii ale includerii acestui tip de legume în dieta noastră zilnică sunt următoarele:

 1. Stimulează creativitatea și imaginația.

 2. Reîmprospătează organismul.

 3. Cresc fluxul de oxigen în corp.

 4. Îmbunătățesc producerea de globule roșii.

 5. Curăță și detoxifică corpul de dioxid de carbon, toxine și stres.

 6. Îmbunătățesc funcția respiratorie.

 7. Previn ulcerul gastric.

 8. Îmbunătățesc funcția intestinală și sunt benefice în cazul hemoroizilor.

 9. Ajută la scăderea în greutate, reglează nivelul colesterolului și scad tensiunea arterială.

 10. Reduc și evită mirosurile corporale neplăcute.

Tipuri de legume cu frunze verzi

 1. Frunze cu structură amplă: acestea includ, de exemplu varza, salata romană sau salata bok choi, printre altele.

 2. Frunze dințate: de exemplu frunzele de la tulpina de broccoli, andivele, ruccola, salata kale, frunzele de muștar sau cele de nap.

 3. Frunze tari și zimțate: acest tip de frunze sunt mai puternice, au un gust amar, cum ar fi frunzele de morcovi, de usturoi verde, de cicoare sau păpădie.

 4. Frunze netede și drepte: în acest grup se află năsturelul, ceapa verde sau prazul, de exemplu.

Legumele cu frunze verzi și cancerul de sân

 Numeroase studii medicale au arătat că legumele cu frunze verzi inhibă creșterea celulelor canceroase pancreatice umane și reduc riscul cancerului de plămâni, vezică biliară, vezică urinară, prostată, ovare și de colon. Legumele cu frunze verzi sunt o sursă bună de vitamina C, vitamina A, vitamina K, folați, mangan și alte minerale.

 Studiile au dovedit de asemenea că legumele cu frunze verzi au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, îmbunătățesc metabolismul glucozei și au efecte cardioprotectoare. Legumele cu frunze verzi conțin beta-caroten, luteină și alte carotenoide, kaempferol, indol-3-carbinol (I3C), 3,3'-diindolilmetan (DIM) și câteva alte izotiocianate, dintre care majoritatea au fost raportate ca având proprietăți anti-cancer.

 Totodaă, componentele din legumele cu frunze verzi reglează expresia receptorilor hormonali, determină apoptoza (moartea celulelor canceroase), suprimă progresia ciclului celular și inhibă angiogeneza celulelor cancerului de sân uman.

 Cercetătorii au demonstrat că consumul regulat al legumelor cu frunze verzi reduce metabolitul estrogenic 16alfa-hidroxestronă, care este un promotor al cancerului de sân și care este invers proporțional asociat cu riscul de cancer de sân. De asemenea, legumele cu frunze verzi conțin luteină, iar concentrația de luteină și nivelul luteinei circulante au fost asociate cu un risc redus de cancer mamar în mai multe studii epidemiologice. Luteina s-a dovedit că inhibă progresia atât a celulelor cancerului de sân ER +, cât și a ER + sub hipoxie, o stare de oxigen scăzut în care tumorile de sân solide pot să se dezvolte.

Salata verde, salata Kale și năsturelul - alimente anti-cancer

 Salata verde este o sursă bună de vitamina A (datorită conținutului său relativ ridicat de beta-caroten), luteină și vitamina K. În general, salata verde este mult mai hrănitoare decât salata iceberg, cu niveluri mai ridicate ale acestor micronutrienți. Salata verde are proprietăți antioxidante (dar mai mici decât majoritatea celorlalte legume) și echilibrează nivelurile de colesterol. Studiile de specialitate au constatat că consumul de salată verdea fost asociat cu riscuri mai scăzute de cancer pulmonar, gastric, de vezică și colorectal.

 De asemenea,un studiu japonez a constatat că consumul frecvent de salată verde a fost asociat cu un risc mai scăzut de cancer mamar. Un studiu mexican a constatat că consumul de salată a fost asociat cu un risc mai scăzut de cancer de sân la femeile aflate în premenopauză. Un alt studiu grecesc a constatat că femeile cu cancer mamar au consumat mult mai puțin salată decât cele fără cancer mamar. Concentrația de luteină și nivelul luteinei circulante din salata verde au fost asociate cu un risc redus de cancer mamar în mai multe studii epidemiologice.

 Salata Kale are cele mai înalte niveluri de vitamine din toate legumele crucifere (un grup de legume care include de asemenea broccoli, varza, conopida, ruccola, guliile și varza de Bruxelles). Salata Kale are proprietăți antioxidante, antigenotoxice, antiinflamatorii, antimicrobiene și cardioprotectoare. Totodată, salata Kale conține niveluri semnificative de vitamină C și vitamină K și este o sursă foarte bună de beta-caroten, luteină, quercetină, kaempferol, indol-3-carbinol (I3C), 3,3'diindolilmetan (DIM) și sulforafan, dintre care majoritatea au proprietăți anti-cancer.

 Salata Kale și legumele crucifere, ca grup, inhibă creșterea celulelor canceroase pancreatice umane și reduc riscul apariției cancerului pulmonar, al vezicii biliare, al vezicii urinare, prostatei, ovarelor și colonului. Substanțele fitochimice din salata Kale reglează expresia receptorilor hormonali, determină apoptoza, suprimă progresia ciclului celular și inhibă angiogeneza celulelor cancerului de sân. S-a dovedit că un consum regulat al salatei Kale reduce metabolitul estrogenic 16alfa-hidroxestronei, care este un promotor al cancerului mamar.

 Salata Kale a fost asociată cu un risc redus al cancerului de sân în studiile realizate pe populație. De exemplu, un studiu coreean a constatat o asociere între consumul de salată Kale și incidența mai mică a cancerului de sân. Un alt mare studiu prospectiv din S.U.A. Din anul 2016 a arătat că femeile cu un aport ridicat de calciu la vârsta adultă au avut un risc redus de cancer la sân la vârstă medie și în anii următori. Concentrația de luteină și nivelul luteinei circulante din salata Kale au fost asociate cu un risc redus de cancer mamar în mai multe studii epidemiologice.

 Există unele dovezi că extractele concentrate de legume cu frunze verzi pot acționa ca agoniști ai estrogenului și stopează proliferarea celulelor cancerului mamar. De asemenea, proprietățile anticanceroase ale salatei Kale sunt probabil rezultatul interacțiunii sinergice a diferitelor sale componente chimice - componentele izolate au inhibat cu succes proliferarea cancerului în laborator, însă eficacitatea și siguranța lor la om trebuie evaluată în studii clinice efectuate la scară largă.

 Ca și salata verde și salata Kale, năsturelul (Nasturtium officinale) este o legumă cu frunze verzi și are proprietăți anticancerigene. S-a arătat că năsturelul are proprietăți antioxidante, anti-genotoxice și antiinflamatoare și echilibrează nivelurile de colesterol. Năsturelul este de asemenea o sursă dietetică bună de riboflavină, vitamina C, vitamina A și vitamina K.

 Năsturelul este, de asemenea, sursă excelentă de luteină, nasturtiin (precursorul izotiocianatului de feniletil), izotiocianatul de feniletil (PEITC), izotiocianatul benzilic (BITC) -3-carbinol (I3C) și produsul său metabolic 3,3'-diindolilmetan (DIM) și sulforafan, toate acestea având proprietăți anti-cancer. Legumele cu frunze verzi printre care se numără și năsturelul inhibă creșterea celulelor canceroase pancreatice umane și reduc riscul apariției cancerului pulmonar, al vezicii biliare, vezicii urinare, prostatei, ovarelor și al colonului.

 Cercetătorii au descoperit că diferiți izotiocianați derivați din năsturel au o acțiune chemopreventivă împotriva unei varietăți de linii celulare de cancer de sân în laborator și în studiile epidemiologice. Un studiu chinez care a măsurat nivelele izotiocianatului urinar ca marker al consumului de năsturel a constatat că nivelurile mai ridicate au fost protectori împotriva cancerului de sân la femeile aflate în premenopauză și postmenopauză.

 În plus, năsturelul este cea mai abundentă sursă dietetică de PEITC, care s-a descoperit că reduce creșterea celulelor cancerului de sân, sporeste sensibilitatea celulelor cancerului de sân la radioterapie, diminuează angiogeneza (procesul prin care tumorile trimit semnale pentru a forma tumori noi în sânge), inhibă creșterea tumorilor mamare supraexprimate (HER2 +) și inhibă metastazele.

 Precum în cazul tuturor legumelor cu frunze verzi și năsturelul trebuie să fie consumat cel mai bine în stare crudă decât preparat pentru a obține cele mai puternice efecte anti-cancer.