Alimentația are un rol important în apariția cancerului de colon

 Cancerul colorectal, care implică atât cancerul de colon cât și cel de rect, este al treilea cancer cel mai diagnosticat din lume. În anul 2016, se estimează că se vor înregistra mai mult de 93.000 cazuri noi de cancer de colon (și aproximativ 40.000 cazuri de cancer rectal).

 Precum majoritatea tipurilor de cancer, specialiștii subliniază că alimentația joacă un rol important în apariția cancerului de colon. De exemplu, în prezent este binecunoscut faptul că o dietă bogată în produse din carne procesată (precum cele de tip fast food sau junk food) cresc riscul de cancer de colon, în timp ce o alimentație bogată în fructe și legume proaspete și cereale integrale, reduce riscul acestui tip de cancer. Din fericire, cancerul de colon este unul dintre tipurile de cancer care au cel mai bun pronostic dacă este diagnosticat în primele faze. 

Beneficiile consumului de prune uscate

 Prunele uscate sunt bogate în potasiu, fibre și substanțe fitochimice, precum și antioxidanți, toate acestea ajutând la reducerea riscului de a suferi de boli cronice. Totuși, aspectul cel mai important este acțiunea prunelor uscate asupra bacteriilor de la nivelul colonului. Prunele uscate sunt mai cunoscute datorită utilizării lor ca auxiliar digestiv (deoarece au un efect laxativ) deoarece conțin fibre solubile și insolubile, dar și datorită conținutului lor ridicat de sorbitol.

 Specialiștii afirmă că sorbitolul, un alcool natural carbohidrat, prezent și în fructele de pădure și care nu se poate fermenta, este adeseori descris în literatura de specialitate ca un prebiotic. Sorbitolul acționează ca un "mediu propice pentru producerea microorganismelor intestinale benefice", acesta fiind motivul pentru care prunele uscate au un efect laxativ.

 În cadrul unui studiu realizat pe animale, cercetătorii au alimentat câțiva cobai cu o dietă care includea prunele uscate și respectiv cu o dietă de control (care era aceeași ca prima, însă fără prune uscate). În cazul cobailor care au fost alimentați cu prune uscate, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cantității de bacterii intestinale cunoscute sub denumirea de Bacteroidetes și Firmicutes.

 Chiar dacă sunt bogate în zaharuri, prunele uscate nu determină creșterea rapidă a concentrației de zahăr din sânge, posibil datorită conținutului lor bogat în fibre și sorbitol. O analiză publicată în 2011 în revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition (Puncte de vedere critice asupra industriei alimentare și a nutriției) a menționat că prunele uscate sunt "o personificare a alimentelor funcționale", oferind următoarele precizări:

 "Prunele uscate conțin aproximativ 6.1 g de fibre alimentare la 100 g, în timp ce sucul de prune nu conține fibre, datorită filtrării produsului. Prunele uscate conțin de asemenea mari cantități de compuși fenolici (184 mg/100 g), în principal acidul neoclorogenic și acidul clorogenic, care stimulează acțiunea laxativă a acestui aliment și încetinesc absorbția glucozei.

 S-a demonstrat că acești compuși fenolici din prunele uscate inhibă oxidarea in vitro a LDL-ului uman, acesta fiind motivul pentru care funcționează ca substanțe preventive contra bolilor cronice, cum este cancerul și bolile cardiace. În plus, conținutul ridicat de potasiu din prunele uscate (745 mg/100 g) este benefic pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Prunele uscate sunt totodată o sursă importantă de bor, care are un rol esențial în prevenirea osteoporozei. O porție de prune uscate (100 g) reprezintă necesarul zilnic recomandat de bor (între 2 și 3 mg)".

 Mai recent, în anul 2013, o cercetare publicată tot în revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition (Puncte de vedere critice asupra industriei alimentare și a nutriției) a subliniat rolul benefic al prunelor uscate asupra sănătății. Această cercetare a evidențiat potențialul prunelor uscate pentru a reduce, nu doar cancerul de colon, ci și alte boli cronice care amenință în prezent. Iată ce au subliniat cercetătorii în această direcție:

 "Prunele uscate conțin cantități semnificative de sorbitol, acizi clorogenici, vitamina K1, bor, cupru și potasiu. Acțiunea sinergică a acestora precum și a altor compuși care se găsesc de asemenea în prunele uscate, pot avea efecte benefice pentru sănătate atunci când sunt consumate în mod regulat.

 Consumul câtorva prune uscate între mese, ca gustare, stimulează senzația de sațietate și implicit ajută la reducerea consumului excesiv de alimente, ceea ce duce la controlul obezității, a diabetului și a bolilor cardiovasculare relaționate. În ciuda gustului lor dulce, prunele uscate nu determină o mare creștere postprandială a nivelelor de glucoză și insulină din sânge.

 Efectele directe în tractul gastrointestinal sunt prevenirea constipației și a cancerului de colon. Compușii fenolici caracteristici și metaboliții acestora acționează precum niște substanțe antibacteriene, atât la nivelul tractului gastrointestinal, cât și al celui urinar. Efectele sănătoase indirecte asupra sistemului osos au fost demonstrate prin numeroase studii de laborator realizate pe animale și pe culturi de celule".

 Luând în considerare impresionantele beneficii ale prunelor uscate, este important totuși ca acest aliment să fie consumat cu moderație, deoarece are un conținut ridicat de fructoză. De exemplu, o prună uscată medie conține 1.2 grame de fructoză. Dacă sunteți rezistent la insulină sau la leptină (aveți supragreutate corporală, diabet, hipertensiune sau colesterol ridicat), atunci este în mod special recomandat să limitați consumul de fructe. Ca regulă generală, se recomandă limitarea consumului de fructoză la maxim 15 grame pe zi, din toate sursele. Dacă nu sunteți rezistent la insulină sau la leptină (aveți o greutate corporală normală și nu suferiți de diabet, hipertensiune sau colesterol ridicat), în acest caz consumul de fructoză va fi limitat la 25 grame pe zi (sau mai puțin) din toate sursele.

 În ceea ce privește substanțele de conservare și sulfații, care sunt o problemă dacă obișnuiți să consumați multe tipuri de fructe uscate, aceștia nu sunt un factor de preocupare dacă consumați prune uscate.

 Conform asociației California Dried Plum Board, pentru conservarea prunelor uscate se folosește doar sorbat de potasiu, care este considerat un conservant natural. În plus, datorită faptului că aceste fructe au în mod natural o culoare închisă, nu mai există necesitatea de a folosi substanțe sulfatate (care în general se folosesc pentru evitarea închiderii la culoare a fructelor).

Prunele uscate reduc riscul cancerului de colon

 Noi cercetări medicale realizate de către cercetătorii de la Universitatea Texas A&M, și care au fost prezentate în cadrul conferinței Experimental Biology din 2015 în Boston, Statele Unite, au arătat că un consum regulat al prunelor uscate are un rol important în reducerea riscului de cancer de colon. Tot în cazul cobailor care au consumat prunele uscate (studiul menționat anterior) s-au înregistrat mai puține semne de leziuni precancerigene care pot fi un indicator al dezvoltării viitoare a unui cancer de colon. Autoarea acestui studiu, Dr. Nancy Turner a oferit următoarele explicații:

 "Datorită acestui studiu am putut demonstra că un consum regulat de prune uscate ajută la dezvoltarea florei intestinale benefice și la impulsionarea metabolismului microbian de la nivelul colonului, fapt ce a fost relaționat cu o incidență mai mică de leziuni pre-cancerigene."

 Un alt studiu medical efectuat în anul 2005, a arătat în mod similar că prunele uscate "alterau în mod evident factorii de risc pentru cancerul de colon" în cazul cobailor, posibil datorită conținutului ridicat de fibre alimentare și de polifenoli.

Alimentația sănătoasă previne cancerul de colon

 Alimentele pe care le consumăm zilnic au un rol principal pentru prevenirea apariției cancerului, printre care se numără și cancerul de colon. În cazul acestui cancer, carnea procesată – produsele care sunt afumate, sărate și pline de conservanți chimici adăugați – sunt recunoscute ca fiind un mare factor de risc.

 Printre aceste produse se numără șunca, mezelurile, salamul, cârnații, hot-dogul și hamburgerii (mai ales dacă au fost conservate cu sare sau aditivi chimici). Nitrații care se adaugă în aceste produse din carne precum conservanții, coloranții și potențiatorii de gust sunt în mod particular problematici pentru sănătate.

 Nitrații care se găsesc în carnea procesată se transformă în organism în nitrosamine, substanțe care în mod cert sunt relaționate cu un risc crescut de apariție a anumitor tipuri de cancere. Pe de altă parte, alimentele integrale, fără conservanți sau coloranți chimici pot ajuta foarte mult la reducerea riscului de cancer.

 Așa cum se știe, legumele conțin o mare varietate de antioxidanți și de alți compuși care combat bolile și care sunt dificile de obținut din alte surse – de exemplu magneziul. Rezultatele obținute în urma unei meta-analize au indicat că pentru fiecare creștere cu 100 miligrame a consumului de magneziu, riscul de dezvoltare a unei tumori colorectale se reduce cu 13%, în timp ce riscul de cancer colorectal scade cu 12%...

 Cercetătorii au observat că efectele anticancerigene ale magneziului ar putea fi relaționate cu capacitatea acestuia de a reduce rezistența la insulină, ceea ce poate afecta în mod pozitiv dezvoltarea tumorilor. Aceștia au afirmat următoarele:

 "Consumul alimentelor bogate în magneziu este o nouă direcție care merită explorată în căutarea strategiilor pentru prevenirea cancerului".

 Legumele cu frunze verzi, cum sunt spanacul, rucola, brocoli, guliile și ridichile sunt surse excelente de magneziu, precum și fasolea verde, fructele uscate și semințele, mai ales migdalele, semințele de dovleac, de floarea soarelui și de susan. Avocado este de asemenea foarte bogat în magneziu. Pe lângă magneziu, substanțele chimice din plante, numite substanțe fitochimice pot reduce inflamația din corp și pot elimina substanțele cu potențial cancerigen. În plus, aceste substanțe fitochimice reglează indicele de reproducere celulară, elimină celulele deteriorate și mențin intact ADN-ul.

 Legumele sunt uan dintre cele mai bune surse naturale de fibre alimentare. Studiile medicale au demonstrat în repetate rânduri că în rândul persoanelor care consumă zilnic legume proaspete se înregistrează cele mai scăzute nivele de cancer.

 Un alt studiu a arătat că persoanele care au consumat șapte sau mai multe porții de legume și fructe proaspete zilnic, au un risc cu 42% mai mic de deces din toate cauzele, în comparație cu cele care au consumat mai puțin de o porție. Totodată, în cazul acestora s-a înregistrat un risc cu 31% mai mic de a suferi de boli cardiace și un risc de a dezvolta cancer cu 25 % mai mic.

 De asemenea, diverse studii medicale au demonstrat importanța nivelelor ridicate de acid folic pentru a prevenirea cancerului de colon. Acidul folic întărește și îmbunătățește funcțiile tuturor celulelor care formează sistemul digestiv, de la stomac până la colon, regenerându-le și protejându-le. Cele mai bogate surse alimentare de acid folic sunt următoarele: spanacul, varza, conopida, mazărea, sparanghelul, fasolea, țelina, brocoli, porumbul, avocado, sucul de portocale și de grapefruit, bananele, zmeura, migdalele, semințele de floarea-soarelui și semințele de in.

Importanța microflorei intestinale în prevenirea cancerului de colon

Aproximativ 100 bilioane de bacterii, ciuperci, virusuri și alte microorganisme compun microflora corporală, iar numeroase studii științifice realizate până în prezent au evidențiat faptul că aceste organisme joacă un rol principal pentră sănătate, atât cea mentală cât și cea fizică. De exemplu, studiul menționat a demonstrat că una din modalitățile prin care prunele uscate pot reduce riscul dezvoltării cancerului de colon este prin stimularea dezvoltării microbilor benefici de la nivelul intestinelor.

 Atunci când se consumă în exces cereale rafinate, zahăr și alimente procesate, aceste produse funcționează ca un "fertilizant" pentru microorganismele patogenice, ceea ce determină înmulțirea lor rapidă.

 De exemplu, după doar 10 zile în care se consumă exclusiv alimente de tip fast-food, aproximativ 40% din speciile de bacterii benefice sunt distruse, dintr-un total de aproximativ 1400 de tipuri diferite. În cazul consumului regulat de alimente de tip junk food, microbii intestinali răspund la aceasta, iar bacteriile nocive se înmulțesc cu ușurință, ceea ce determină ceea ce crește pofta de alimente nesănătoase și permite apariția bolilor grave precum cancerul.

 De exemplu, microbii pot afecta susceptibilitatea de cancer datorită faptului că modulează sistemul imunitar și inflamația din corp. De asemenea, microbii pot influența manifestarea genetică și se pare că au capacitatea de a altera stabilitatea genelor. Dr. Eva Sirinathsinghji de la Institutul de Științe pentru Societate a afirmat următoarele:

 "De asemenea, se consideră că este importantă incapacitatea barierei intestinale de a limita interacțiunile dintre microbiom și receptor. Separarea anatomică dintre receptor și microbi este o primă linie fundamentală de apărare și se menține prin păstrarea intactă a învelișului epitelial și a stratului de mucozități, precum și cu un sistem de tip senzor care detectează și elimină bacteriile.

 În particular, colita ulceroasă, o afecțiune care întrerupe bariera, crește riscul apariției cancerului de colon. Studiile de laborator în cadrul cărora s-a urmărit slăbirea barierei au demonstrat că este mai probabil ca agenții cancerigeni să treacă prin învelișul intestinal perturbat, ceea ce poate determina formarea de tumori în organele locale și distante".

 Microbiomul sau flora intestinală poate inclusiv arăta care este riscul dezvoltării unui cancer de colon sau respectiv, prezența acestuia. Un total de 90 persoane au participat în cadrul unui studiu publicat în revista de specialitate Cancer Prevention Research (Cercetări pentru prevenirea cancerului). Dintre aceștia, treizeci dintre participanți erau sănătoși, treizeci aveau polipi intestinali precanceroși, iar ceilalți treizeci au fost diagnosticați cu cancer avansat de colon sau de rect. După ce s-a evaluat compoziția microbiomului la fiecare participant în parte, probele au evidențiat că analiza microbiomului (printr-un examen fecal) ar putea fi o modalitate viabilă de a scana și de a preveni formarea polipilor precanceroși și a cancerului colorectal.

 Cea mai bună modalitate de a optimiza microbiomul (flora intestinală) este prin intermediul alimentației. O bună modalitate de a începe aceasta este prin reducerea drastică a consumului de cereale rafinate, a zahărului alb și prin evitarea alimentelor transgenice (modificate genetic), a alimentelor procesate și a apei cu clor. Pentru a avea o bună sănătate la nivelul intestinelor, alimentația trebuie să fie bogată în produse integrale, neprocesate și fără îndulcitori artificiali. De asemenea, se recomandă consumul regulat al alimentelor fermentate și a celor cultivate în mod tradițional.