Cum apare cancerul?
Cancerul este rezultatul unei creșteri dezordonate a celulelor din anumite organe sau zone ale organismului. În timp ce celulele sănătoase cresc și sunt înlocuite într-un mod “programat”, celulele canceroase se înmulțesc și se dezvoltă în mod aleatoriu, spontan și necontrolat.
Acest lucru se datorează alterării mecanismului care este responsabil de inhibarea reproducerii celulare. Astfel, caracteristicile celulelor canceroase sunt următoarele:
- Cresc destul de repede;
- Nu se pot organiza ele singure;
- Sunt incapabile să se autoregleze.
Dat fiind faptul că celulele canceroase nu se supun niciunui tipar, masele de țesut care se formează nu seamănă cu cele ale unui țesut normal și au denumirea științifică de neoplazii.
Este probabil ca majoritatea persoanelor diagnosticate cu cancerul să nu relaționeze acești factori cu apariția cancerului, însă cercetătorii au dovedit în numeroase rânduri că atât stresul cronic, cât și relațiile conflictive cu ceilalți pot determina apriția acestei boli. Prezența celulelor cancerigene în corpul uman este permanentă, însă depinde de noi înșine, de stilul nostru de viață, de alimentație și de natura emoțiilor pe care le avem în mod preponderent dacă aceste celule vor suferi mutații și se vor răspândi în corp sau nu.
Tipuri de tumori
Este important să se cunoască faptul că tumorile benigne tind să comprime țesuturile vecine, însă nu pătrund în interiorul acestora. În acest caz poate fi necesar să fie extirpate pentru a nu cauza anomalii funcționale sau structurale în organism. Pe de altă parte, tumorile maligne pătrund în țesutul adiacent și se extind în interiorul organismului, putând intra în fluxul sanguin sau prin canalele limfatice.
Astfel, tumorile maligne se clasifică în 4 tipuri:
- Carcinoame: Sunt cele care se formează pornind de la celulele care acoperă suprafețe precum pielea, intestinul, membrana tractului respirator, urinar și gastrointestinal. Acest tip de cancer este cel mai frecvent.
- Sarcoame: Sunt cele care provin din zone mai profunde, precum cartilajul oaselor sau al mușchilor.
- Limfoame: Sunt tumori care apar în țesutul limfatic (la nivelul ganglionilor din gât, axile sau în zona inghinală).
- Leucemie: Este un tip de cancer generat în sistemul sanguin.
Factorii psihologici care influențează apariția sau remisia cancerului
Primele referințe care relaționau cancerul cu anumiți factori psihosociali au apărut în secolul XIX și au fost făcute de Snow, un medic londonez care a analizat mai mult de 250 tablouri clinice în cadrul Spitalului de Cancer din Londra. Cel puțin 156 dintre acești pacienți aveau precedente de probleme afective în legătură cu anumite pierderi relaționale.
Conform celor mai recente studii din domeniul oncologiei, există diverși factori și comportamente asociate cu riscul apariției cancerului, respectiv cu involuția sau remisia acestuia.
Dintre acei factori și comportamente care pot influența apariția cancerului putem face o distincție între cei care au un efect direct, cum este stresul cronic și cei care au un efect indirect cum sunt tutunul, alcoolul, dieta nesănătoasă și carcinogenii ocupaționali sau de mediu.
Pe de altă parte, conform Dr. Kelly A. Turner, cercetătoare și doctorandă în cadrul Universității Berkeley din California (Statele Unite), fondatoare a Proiectului Remisie Totală, există 9 factori cheie care pot determina o remisie totală a cancerului. În urma investigării a mii de cazuri de remisii, cercetătoarea a stabilit o listă cu următorii factori care pot conduce la remisia cancerului. Aceștia sunt:
- schimbarea radicală a dietei;
- administarea unor suplimente din plante sau vitamine;
- eliberarea emoțiilor suprimate;
- primirea de ajutor social;
- aprofundarea conexiunii spirituale;
- preluarea controlului asupra propriei sănătăți;
- voința puternică de a trăi;
- folosirea intuiției pentru a lua decizii informate privind sănătatea.
Stresul cronic și influența sa asupra cancerului
Atunci când ne confruntăm cu un anumit tip de tensiune, atât externă cât și internă, corpul nostru reacționează răspunzând prin stres. Stresul cronic slăbește enorm sistemul imunitar și contribuie la apariția diferitelor boli, deoarece hormonii stresului, precum cortizolul, pot slăbi răspunsul imunitar.
La nivel fizic, stresul provoacă o creștere a frecvenței cardiace, probleme și tulburări digestive, amețeli, contracturi musculare, dureri de cap sau de spate, senzația de lipsă de aer, transpirație excesivă. La nivel emoțional, stresul induce stări de preocupare sau anxietate, iritabilitate, mânie, probleme cu somnul, tristețe, oboseală sau probleme de concentrare.
Cercetările științifice au arătat că efectele stresului cronic asupra activării proceselor cancerigene în corp sunt indiscutabile. În mod normal, atunci când apare o celulă canceroasă potențial periculoasă, un sistem imunitar sănătos o distruge. Însă dacă acest sistem este inhibat de stres, probabilitatea apariției cancerului este mai mare.
De asemenea, stresul influențează direct, în mod negativ, alegerile alimentare. Fiind în principal preocupată de legătura directă dintre alimentație și stările emoționale și mentale, nutriționista Natalia Croissier subliniză următoarele: “Cu siguranță ați observat că atunci când sunteți foarte stresați tindeți să consumați alimente mai puțin sănătoase, de genul alimentelor procesate sau rafinate. Aceasta are ca urmare anumite perturbări fiziologice care determină chiar înrăutățirea stării emoționale. Astfel se intră într-un cerc vicios din care este dificil de ieșit și care crește nivelele de stres, în timp ce afectează în mod negativ sănătatea”.
Consumul tutunului și alcoolului – factori de risc pentru cancer
Fumatul este asociat cu un risc major pentru cancerul de plamâni, al organelor digestive și inclusiv al organelor genitale. Aminele heterociclice eliberate în timpul aprinderii unei țigări interferează cu o corectă replicare a ADN-ului, determinând apariția mutațiilor care provoacă formarea celulelor canceroase. S-a dovedit de asemenea că fumatul favorizează apariția bolilor neurodegenerative cum ar fi boala Alzheimer, Parkinson și demența.
La rândul său, consumul frecvent al alcooluli produce adevărate ravagii în organism. Conform Agenției Internaționale pentru cercetarea cancerului (IARC), consumul de alcool crește riscul apariției cancerului de: sân, colon, ficat, laringe, faringe, esofag și pancreas.
Dieta nesănătoasă și săracă în nutrienți favorizează apariția cancerului
Medicii oncologi au afirmat că aproximativ jumătate dintre femeile care se confruntă cu cancerul de sân ar fi putut să o evite cu ajutorul unei alimentații sănătoase, a exercițiilor fizice și având în general o viață sănătoasă cu obiceiuri benefice. Următorii patru factori alimentari și de stil de viață au un impact negativ asupra stării de sănătate în general și pot determina apariția cancerului: 1. consumul de zahăr rafinat; 2. grăsimile de tip trans; 3. îndulcitorii artificiali; 4. carența de vitamina D. Înlocuirea alimentelor procesate cu mâncare adevărată (alimente integrale neprocesate sau minim procesate) și la modul ideal organice și/sau cultivate local, va elimina în mod automat primii trei factori dăunători sănătății menționați mai sus, pe lângă numeroase alte ingrediente periculoase, cum sunt aldehidele ciclice, acrilamida și ingredientele transgenice (modificate genetic).
Lipsa de speranță și depresia influențează negativ evoluția cancerului
Conform cercetărilor menționate anterior, persoanele foarte defensive și incapabile să-și exprime în mod adecvat emoțiile sunt mai predispuse la o evoluție negativă a cancerului.
La modul concret, psihoterapeuții afirmă că inhibarea, reprimarea și negarea emoțiilor sunt foarte dăunătoare pentru o bună evoluție a acestei boli. De asemenea, incapacitatea sau dificultatea de a face față în mod activ situațiilor dificile sau stresante și amplificarea sentimentelor lipsă de speranță, pesimism și depresie constituie un factor negativ în procesul de vindecare a cancerului.
În plus, cercetările din domeniul psihoterapiei au arătat că cea mai mare posibilitate de agravare a cancerului este relaționată cu o combinație dintre stresul cronic cu tiparul de personalitate de tip 1. Acest tipar de personalitate se caracterizează printr-un grad ridicat de dependență față de cineva sau de ceva, precum și de o inhibare a intimității emoționale față de persoanele apropiate.
Specialiștii indică faptul că aceasta se datorează unei creșteri a nivelelor de cortizol, substanță care favorizează imunosupresia (sau imunodepresia care este scăderea sau diminuarea rezistenței organismului) și favorizează astfel dezvoltarea tumorală.
Detectarea târzie și lipsa sprijinului social, factori importanți în cancer
Detectarea târzie a cancerului li lipsa unui sprijin social adecvat sunt alți doi factori care au efecte negative asupra corectei evoluții a cancerului. Specialiștii din acest domeniu (psihoterapeuții) susțin că detectarea din timp a acestei boli este modalitatea cea mai eficientă de a o depăși cu succes.
De asemenea, lipsa unui sprijin social și emoțional adecvat influențează în mod negativ persoanele care au cancer, în cazul acestora înregistrându-se o rată de supraviețuire mult mai redusă.
Ce variabile psihologice ne protejează de cancer?
Odată prezentați factorii negativi, este timpul să aflăm și ce variabile psihologice trebuie să cultivăm pentru a împiedica atât apariția, cât și dezvoltarea cancerului.
Iată câteva dintre acestea:
- A adopta strategii de înfruntare a dificultăților vitale care să ne ajute să creștem nivelul de autostimă, reducerea depresiei care determină scăderea nivelelor de cortizol asociate cu stresul;
- A avea un stil de viață echilibrat și armonios care să prevină apariția stresului;
- A obține un grad ridicat de autonomie personală proprie, cu alte cuvinte, a nu depinde în exces de nimeni și de nimic pentru a fi fericiți, ci doar de noi înșine;
- A stabili relații bune și armonioase cu cei care ne înconjoară;
- A renunța la fumat, la alcool, la expunerea la soare în exces sau la alți factori carcinogeni;
- A consuma alimente bogate în fibre și a avea o dietă sănătoasă și echilibrată;
- A realiza exerciții fizice în mod regulat și a amerge zilnic pe jos, ceea ce ne ajută să ne menținem mintea și corpul active.