Alimentația influențează apariția cancerului

 Este posibil ca dateriorările cromozomiale să fie un simplu marcator al cancerului și nu cauza reală a bolii? Dovezi convingătoare sugerează că aceasta este posibil, iar în literatura de specialitate prezentată, medicul chirurg ortoped Dr. Gary Fettke trece în revistă câteva dintre aceste dovezi medicale.

 Fiind din păcate el însuși victima cancerului, dr. Fettke și-a dat seama din experiență proprie cum nutriția influențează cancerul și cât este de importantă o alimentație bogată în grăsimi sănătoase și săracă în carbohidrați (mai exact carbohidrați totali fără fibre).

 Dr. Fettke nu este însă singurul care promovează modelul metabolic al cancerului. Travis Christofferson, autor al unei cărți extraordinare intitulate "Înfruntarea adevărului: întoarcerea la teoria metabolică a cancerului" abordează la rândul său acest subiect, oferind informații valoroase și detaliate.

Modelul metabolic al cancerului

 Proiectul intitulat Cancer Genoma Atlas, care a început în 2006 și-a propus să secvențieze genomii celulelor canceroase. Acesta a fost cel mai mare proiect de acest gen și a implicat de 10.000 ori mai mult secvențialitatea genetică realizată de Human Genome Project (Proiectul genomului uman).

 Testele științifice realizate au demonstrat că, în cazul cancerului, în afară de o simplă mutație genetică mai era ceva în joc. Mutațiile descoperite în celulele canceroase erau mult prea aleatorii. Unele tipuri de cancer nici măcar nu aveau mutații genetice care să le cauzeze.

 Atunci, care ar putea să fie factorul determinant? În trecut, se considera că defectele genetice nucleare erau responsabile de cancer, iar deteriorările mitocondriale apăreau primele, iar acestea determinau mutațiile genetice nucleare care puteau cauza cancer.

 Pe de altă parte, oamenii de știință au descoperit recent că disfuncțiile mitocondriale sunt practic originea tuturor bolilor, ceea ce clasifică funcția mitocondrială ca fiind centrul oricărui program de prevenire a bolilor și a tulburărilor de sănătate.

 Așa cum a indicat dr. Fettke, una dintre principalele considerații este metabolismul glucozei din interiorul mitocondriei – o teorie care a fost inițial prezentată de Dr. Otto Warburg în anul 1920.

 În 1931, Dr. Otto Warburg a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină datorită descoperirii sale că celulele canceroase au un metabolism energetic în mod fundamental diferit în comparație cu celulele sănătoase. Ca rezultat al studiilor sale, s-a evidențiat faptul că celulele canceroase nu au aceeași flexibilitate metabolică precum cele sănătoase.

Celulele canceroase se hrănesc cu zahăr

 O celulă poate produce energie fie în mod aerobic, în mitocondrie, fie anaerobic, în citoplasmă. Metabolismul anaerobic generează nivele excesive de acid lactic, care pot deveni toxice.

 Dr. Otto Warburg a descoperit faptul că în prezența oxigenului, celulele canceroase produc acid lactic în cantități excesive, iar acest fenomen a fost chiar denumit Efectul Warburg.

 Ce ne indică acest aspect despre originea nutrițională a cancerului? În câteva cuvinte, concluziile științifice ale doctorului Warburg ne-au arătat că zahărul este cel care "alimentează" cancerul, în timp ce grăsimile sănătoase"îl înfometează".

 Celulele sănătoase pot utiliza fie glucoza, fie corpii cetonici din grăsimi ca sursă de energie, însă cancerul este din punct de vedere metabolic limitat să utilizeze doar glucoză. Celulele canceroase, în mare parte nu au o flexibilitate metabolică și pur și simplu nu pot metaboliza cetonele, acesta fiind motivul pentru care cetoza nutrițională este o metodă atât de eficientă contra cancerului.

 În realitate, cancerul ar putea fi clasificat mai precis ca fiind o boală metabolică mitocondrială. Puține persoane moștenesc gene care să le predispună la cancer. Majoritatea persoanelor moștenesc gene care previn cancerul. Mutațiile genetice moștenite în mod tipic întrerup funcția mitocondrială, iar un risc crescut de cancer este rezultatul acestei slăbiciuni.

 Vestea cea bună este că este posibil să se optimizeze funcția mitocondrială prin abordarea anumitor factori ai stilului de viață cum ar fi alimentația și exercițiile fizice. Teoria mitocondrială prezintă o posibilitate cu totul nouă de a înțelege și de a trata cancerul.

 După cum explică dr. Fettke, modelul metabolic al cancerului "se dezvoltă în funcție de energie, iar mutațiile cromozomiale aleatorii sunt secundare". De asemenea:

 "Toate celulele cer o sursă de energie de trifosfat de adenozină (ATP este abrevierea în engleză). Totodată, celulele cer materiale de construcție care sunt fie administrate local, fie transportate în celulele normale pentru a transforma glucoza în principal în ATP.

 Celulele canceroase fac tocmai contrariul și apare o deviere a glucozei rezultate din producerea ATP la materialele de construcție necesare pentru creșterea celulară... Celelalte materiale de construcție necesită proteine și acizi grași, iar cancerul le absoarbe din țesutul apropiat.

 Această invazie în țesuturi este modul prin care cancerul se propagă în corp și apar metastazele... Această forță care impulsionează toate aceste procese este de fapt producerea radicalilor liberi de oxigen.

 Studiile au evidențiat faptul că producerea radicalilor liberi cauzează ulterior deteriorarea ADN-ului într-un mod aleatoriu și reprezintă anomalii cromozomice. Tocmai de aceea, dacă am putea găsi sursa radicalilor fără oxigen, am putea descoperi firul călăuzitor".

Alimentele procesate sunt un factor determinant al cancerului

  Ce anume impulsionează producerea de radicali liberi în organism? Inflamația este un factor important, iar din păcate, în prezent, alimentația modernă se bazează mult pe alimente procesate care sunt deosebit de inflamatorii.

 Principalii vinovați din acest tip de alimente sunt grăsimile polinesaturate (abreviate PUFA), grasămile de tip trans și zahărul sub toate formele sale, în special fructoza procesată (cum este de exemplu siropul obținut din porumb), precum și cerealele rafinate. Ingredientele artificiale adăugate precum conservanții și amelioratorii de gust determină de asemenea apariția inflamației.

 Prin reducerea cantității de carbohidrați din alimentație, se vor obține patru beneficii care echivalează cu o rată scăzută de inflamație și o stimulare redusă a celulelor canceroase. Astfel, organismul va deveni capabil să:

 1. Reducă nivelul de glucoză serică;

 2. Reducă nivelul de mTOR (o cale biochimică importantă, numită obiectiv de rapamicină la mamifere - mTOR este abrevierea sa în engleză). Această cale biochimică are un rol important și semnificativ în multe tipuri de cancer;

 3. Reducă nivelul de insulină;

 4. Scadă factorul de creștere insulinică de tip 1 (IGF-1, este un hormon puternic care acționează asupra glandei pituitare pentru a cauza efecte metabolice și endocrine, inclusiv creșterea și replicarea celulară. Nivelele crescute de IGF-1 sunt asociate cu cancerul de sân, printre altele).

 De fapt, unul dintre motivele de bază pentru care o alimentație care are un conținut ridicat de grăsimi sănătoase, însă săracă în carbohidrați (așa-numita cetoză nutrițională) este atât de eficientă deoarece reduce inflamația și o face să dispară. Atunci când inflamația dispare, corpul poate să se vindece.

Cum se dezvoltă cancerul?

 Cu scopul de a prospera și de a se dezvolta, celulele canceroase necesită combustibil sub formă de glucoză, pe lângă materialele de construcție sub formă de proteine, acizi grași, fosfat și acetat. Aceste materiale de construcție nu sunt cu ușurință disponibile în fluxul sanguin, tocmai de aceea, celulele canceroase le obțin din alte celule apropiate.

 Procesul care le permite celulelor canceroase să invadeze țesutul alăturat este cunoscut sub denumirea de Efectul Warburg Invers. Acest efect se bazează pe generarea de peroxid de hidrogen cauzat de interacțiunea dintre radicalii liberi și apă, liberi de oxigen.

 Cancerul metastastic sau invaziv, este în esență, rezultatul efectului Warburg și al efectului Warburg invers. Așa cum indică dr. Fettke, cunoașterea tuturor acestor efecte aduce la lumină un nou ansamblu de opțiuni de prevenire și de tratament contra cancerului, inclusiv următoarele aspecte esențiale:

 - Limitarea sau eliminarea zahărului și a carbohidraților (carbohidrați fără fibre) pentru a evita alimentarea celulelor canceroase;

 - Limitarea sau eliminarea uleiurilor și grăsimilor de tip PUFA și a grăsimilor trans pentru a preveni formarea radicalilor liberi dăunători și a particulelor de colesterol rău sau LDL, care sunt mici și dense;

 - Limitarea consumului de proteine pentru a se evita stimularea căii mTOR;

 - Creșterea consumului de antioxidanți (prin intermediul legumelor și fructelor proaspete și/sau a suplimentelor alimentare) pentru a contracara daunele produse de radicalii liberi în organism;

 - Creșterea consumului de grăsimi sănătoase pentru a alimenta celulele sănătoase, înfometând în acealași timp celulele canceroase.