Speranțe pentru vindecarea cancerului
Care vor fi cheile cercetărilor medicale în lupta contra cancerului în următorii zece ani? Doctor Elmer Huerta, specialist în Oncologie Medicală răspunde acestor întrebări în cadrul unui interviu realizat de revista de specialitate EFEsalud.
“Cel mai bun aliat al medicului oncolog în lupta contra cancerului este un pacient motivat și informat”; acest paragraf este citat din cartea doctorului Elmer Huerta numită “Confruntarea cu cancerul” (Editura Celebra), care a fost publicată recent și care se dorește a fi un ghid atât pentru pacienții diagnosticați cu cancer, cât și pentru familiile lor.
Acest specialist în Oncologie Medicală, de origine peruană, a fost președintele Societății Americane contra Cancerului și a creat Institutul de Prevenție a Cancer, pe care în prezent îl conduce, în cadrul Institutului de prevenire a Cancerului MedStar Washington Hospital Center, din Washington DC, unde locuiește.
Ghidul său despre cancer este structurat în trei părți și anume: „Originea, istoria și concepte generale despre cancer”; „Tratarea și rata de supraviețuire în cancer” și „Prevenirea, detectarea cancerului…și un viitor promițător”.
Doctor Huerta este optimist, iar mesajul său este plin de speranță. La începutul capitolului despre viitorul cancerului și promisiunea tratamentelor personalizate, el afirmă: “Progresul în lupta contra cancerului a fost impresionant în ultimi 60 de ani. În tot acest timp, cancerul a devenit de la o boală care era practic o condamnare la moarte, o boală care poate fi controlată timp de mulți ani ca o boală cronică. Mai mult chiar, se consideră că în prezent, cancerul este boala cronică ce cele mai multe șanse de vindecare”.
La începutul altui capitol din cartea menționată anterior, cel despre rata de supraviețuire în cazul persoanelor diagnosticate cu cancer și noua viață care apare după ce această boală a fost depășită, doctor Huerta afirmă: “Diagnosticul de cancer este una dintre cele mai intense experiențe psihologice traumatizante pe care o ființă umană o poate suferi. În ciuda avansului tehonologic care s-a realizat în ultimii patruzeci de ani și care a permis ca una din trei persoane să aibă o viață mai lungă după primirea diagnosticului, cu siguranță cuvântul ´cancer´ încă trezește temeri intense în pacient”.
Confruntarea cu cancerul
Revista EFEsalud a avut un dialog fructuos cu doctorul Elmer Huerta despre subiectul acestei boli atât de răspândite în prezent, cancerul. Iată răspunsurile pe care le-a oferit cu atâta amabilitate doctor Huerta:
Revista EFEsalud: Domnule doctor, care sunt principalele linii și strategii ale cercetărilor medicale din ultimii ani în lupta contra cancerului?
Doctor Huerta: Consider că cercetările în domeniul cancerului se vor orienta în următorii ani tot mai mult spre teritoriul genomicii. Genomul uman este componenta genetică pe care o moștenim de la părinții noștri, marca personală.
În același mod, genomul unei tumori, al unei celule canceroase, revelează secretele diferenței dintre tumori și astfel aflăm că paradigma pe care trebuie să o clasificăm și să o identificăm ca și cancer în funcție de organul unde apare, va rămâne de domeniul trecutului.
Dacă facem analiza genomică a tumorilor și începem să observăm mutații genetice care predispun la cancer, la nivelul diferitelor organe, ne dăm seama că tumorile au mutații care se află în diverse organe; de exemplu, un cancer de ovare, are o mutație asemănătoare unui cancer de sân sau de plămâni.
Aceasta ne va conduce în următorii ani la clasificarea tipurilor de cancer - acest lucru va fi important pentru diagnosticarea timpurie și pentru urmarea unui tratament adecvat - nu în funcție de organul afectat, ci în funcție de tipul de markeri genetici care apar, iar astfel în cazul diferitelor tipuri de cancer se va putea urma același tratament, deoarece acestea au aceleași mutații genetice. Acesta va fi un domeniu de cercetare foarte vast, iar astfel vom ajunge la personalizarea medicinii.
Revista EFEsalud: În acest context, ce rol vor avea epigenetica sau imunoterapia?
Doctor Huerta: În ceea ce privește diagnosticul timpuriu și dezvoltarea cancerului, epigenetica îndeplinește deja un rol important. Timp de mulți ani considera că genomul era invariabil pe tot parcursul vieții, însă epigenetica a început să studieze efectul mediului ambiant asupra compoziției genomice și consider că va aduce multă lumină în ceea ce privește predispoziția și dezvoltarea cancerului, încă din uterul mamei.
În ceea ce privește imunoterapia, în acest an în cadrul ASCO au fost prezentate mai multe lucrări despre imunoterapie decât despre chimioterapie, aceasta fiind o zonă promițătoare în materie de tratamente, mai ales în aspectul de întărire a sistemului imunitar și pentru ca corpul să recunoască la timp o tumoră și să fie capabil să-i inhibe creșterea și dezvoltarea.
Revista EFEsalud: Ce ne puteți spune despre așa-numitele „arme” sau „gloanțe” îndreptate direct către celulele canceroase?
Aceste „arme” sau „gloanțe” cum le-ați numit, se referă la dezvoltarea unor medicamente, anticorpi monoclonali, care identifică markerii de la suprafața celulelor canceroase și se îndreaptă direct spre acestea pentru a realiza o schimbare moleculară, respectând însă restul corpului; este vorba despre agenți biologici țintiți care vor fi mai eficienți decât tratamentul de chimioterapie, care este nespecifică și afectează în mod negativ și celulele sănătoase ale corpului.
Revista EFEsalud: Cât este de importantă prevenirea cancerului?
Doctor Huerta: Este necesar să deosebim aici conceptele de prevenție primară și prevenție secundară sau detectare timpurie.
Prevenția primară este cea prin care evităm agentul cauzator al cancerului, cum este de exemplu tutunul, care conține 4.000 de elemente chimice. Renunțarea la fumat a salvat multe vieți în Uniunea Europeană, un procent de aproximativ 52-54% în anii 60 și unul de 18% în prezent. Un alt exemplu de prevenție primară este evitarea expunerii la soare între orele de maximă radiație (11-17) și folosirea factorilor de protecție solară corespunzători.
Prevenția secundară este diferită de cea primară, în acest caz cancerul a apărut însă într-o primă fază și poate fi detectat din timp prin intermediul diferitelor tipuri de teste, iar în acest caz poate fi vindecat, cum este cazul cancerului de col uterin, de sân, de colon, de rect și de prostată.
Alte tipuri de cancere precum cel de piele, gură, gât, testicular sunt de asemenea susceptibile de diagnosticare timpurie, însă nu s-a evidențiat faptul ca acest aspect să reducă mortalitatea.
Revista EFEsalud: Domnule doctor, ce ne puteți spune despre rolul pe care îl are alimentația în prevenirea cancerului?
Doctor Huerta: Domeniul nutriției și relația sa cu apariția și dezvoltarea cancerului se află într-o fază de observare sau asociere din punct de vedere științific și epidemiologic; s-a observat de asemenea legătura directă dintre obezitate și apariția cancerului de sân și a celui de prostată. Iată care sunt cele patru concepte de bază care sunt necesare pentru a ne bucura de o viață sănătoasă:
1. Alimentația sănătoasă, iar aceasta înseamnă consumul unor alimente cât mai variate, însă într-o cantitate echilibrată, fără excese și de preferință plante, fructe, legume verdețuri cât mai proaspete și mai colorate deoarece sunt bogate în nutrienți benefici. Totodată, este importantă limitarea pe cât posibil a alimentelor de proveniență animală.
2. Activitatea fizică, măcar 30 minute zilnic, pentru menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
3. Renunțați la fumat și la alcool și evitați mediile în care se fumează.
4. Consultați medicul în mod regulat pentru detectarea timpurie a bolilor și identificarea riscurilor aferente.
Revista EFEsalud: Ce ne puteți spune despre perspectiva cancerului în anul 2050? Va exista oare mai multă prevalență, rate mai mari de supraviețuire?
Doctor Huerta: Peste 35 de ani, cancerul se va prezenta în aceleași tipare, fiind o expresie a activității celulare a unei ființe vii. Nu vom putea controla incidența acestei boli, însă în anul 2050 vom avea anumite teste de sânge care vor detecta cancerul când acesta este într-o fază incipientă, iar odată cu dezvoltarea noilor tehnologii genetice vor exista anumite medicamente care îi vor stopa dezvoltarea.
Conform cercetătorilor, este probabil ca în anul 2050 cancerul să fie precum artroza sau artrita, o boală cronică ce poate avea recurență, însă fără să fie un asasin teribil, care să se răspândească în corp în mod incontrolabil, cum se întâmplă în prezent, fără tratament în ultima etapă; această boală gravă va putea fi detectată din timp și va fi identificată și tratată cu mai multă siguranță și încredere.
Revista EFEsalud: Domnule doctor, în prezent cancerul provoacă o teamă enormă. Se va schimba aceasta? Se va depăși oare teama la primirea diagnosticului de cancer?
Doctor Huerta: Da, cu siguranță acest aspect se va schimba, însă într-un mod lent și va depinde de pacienții diagnosticați cu cancer să transforme această boală în una cronică. Așa cum s-a petrecut și în cazul virusului HIV, care a devenit controlabil odată cu remediile antiretrovirale.
Ceea ce este real este însă faptul că în cazul cancerului putem vorbi de 200 de boli diferite, unele mai agresive decât altele și așa cum se știe, deja, nu există două cancere la fel. Însă pe măsură ce se va controla dezvoltarea cancerului, se vor evita tot mai multe decese teribile, așa cum s-a petrecut și cu virsului HIV sau cu tuberculoza, care era o boală mortală acum 50 ani. Dacă se reduce mortalitatea cancerului, atunci totul se va schimba.
