Antocianina, un aliat contra cancerului

 Numeroase cercetări medicale au demonstrat deja în repetate rânduri faptul că multe alimente sunt instrumente foarte valoroase pentru combaterea sau prevenirea anumitor boli. În mod particular, s-a demonstrat că alimentele care conțin antioxidanți joacă un rol foarte important în prevenirea unor boli grave precum cancerul și sunt utile inclusiv pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, cum este cazul antocianinei. Antocianina funcționează în corp ca un puternic antioxidant ajutând la prevenirea cancerului, a îmbătrânirii premature, a diabetului, infecțiilor și bolilor cardiace.

 Fructele și legumele proaspete sunt un supliment nutrițional binevenit în dieta noastră zilnică, fiecare dintre ele având proprietăți benefice care ajută organismul. Vă prezentăm în acest articol care sunt beneficiile de a consuma fructe și legume care conțin antocianină, mai precis acele alimente de culoare albastru sau violet.

Ce este antocianina?

 Cuvântul antocianină este un cuvânt de origine greacă ce înseamnă plantă (antho) și albastru (cianina). Antocianina este un pigment natural, care se găsește din abundență în natură, în fructele comestibile și legumele proaspete cum sunt de exemplu strugurii, coacăzele, fructele de pădure, fructele de soc, ridichea neagră, ceapa și varza roșie, vinetele, printre altele.

 Culoarea antocianinelor depinde de pH, variind între roșu și galben la cele acide și violet și albastru închis în cazul celor alcaline. Cele de culoare violet sau albastru-închis au puternice proprietăți antioxidante, reduc nivelele de colesterol, previn diabetul, infecțiile și protejează organismul de diferite cardiopatii. Antocianinele aparțin grupului de flavonoide care mențin sănătatea tractului urinar și combat îmbătrînirea prematură. Un alt flavonoid important, resveratrolul se găsește în strugurii negri și albaștri este asociat cu prevenirea bolilor cardiovasculare. Resveratrolul are proprietăți antioxidante și protectoare la fel ca și quercetina, care se găsește în ceapa roșie și strugurii albaștri.

 Acești pigmenți au diverse nuanțe de violet, albastru și mov, iar rolul lor este de a proteja planta de efectele oxidante ale radiației continue a soarelui și de asemenea, determină o asimilare mai bună a vitaminei C. Culoarea violet-albăstrui este în opinia nutriționiștilor, sinonimul sănătății. Cu cât fructul sau leguma respectivă are o nuanță mai închisă de violet, cu atât este mai mare conținutul său de antocianină. Numeroase cercetări medicale au relaționat antocianinele cu un risc scăzut de apariție a diferitelor boli, inclusiv a cancerului, a bolilor cardiovasculare și a disfuncțiilor sau deteriorărilor neurologice.

 Legumele de culoare violet pot ajuta de asemenea la prevenirea obezității și a diabetului, prin inhibarea anumitor enzime din tractul digestiv, precum și la controlul nivelului sănătos de zahăr din sânge. Aceste legume au de asemenea puternice efecte antiinflamatorii, care determină la rândul lor efecte protectoare contra bolilor cronice cum este și cazul cancerului.

Unde se găsește antocianina?

 Antocianina se găsește în cea mai mare concentrație în flori și în fructe, însă este prezentă și în frunze, tulpine și semințe. Cele mai bune surse de antocianină sunt considerate următoarele alimente: coacăzele negre, cireșele, smochinele proaspete, pepenele roșu, merele roșii, strugurii negri și albaștri, rodiile, murea, zmeura, vinetele, sfecla roșie, varza roșie, ceapa roșie, porumbul violet și usturoiul violet.

 Se recomandă ca aceste alimente să se consume de preferință proaspete, coapte, cu coajă (în cazul în care se poate, deoarece acolo se găsește cea mai mare concentrație de antocianină) sau sub formă de sucuri și smoothi-uri. Este important să amintim faptul că nu se alterează conținutul de antocianină dacă aceste alimente se păstrează la frigider.

Antocianina din plante

 Funcțiile antocianinei din plante sunt multiple, pornind de la protecția contra radiațiilor ultraviolete și atragerea insectelor care polenizează plantele. Antocianina se găsește în multe fructe și legume închise la culoare, care au nuanțe de violet-albăstrui. Până în prezent au fost recunoscute 19 antocianine diferite. Un factor care contribuie la varietatea de nuanțe din flori, frunze și fructe este tocmai coexistența diferitelor antocianine într-un singur țesut, de exemplu în florile de nalbă se găsesc și malvidina și delfinidina. Culoarea este dată de grupele hidroxil ai acidului fenolic și benzopirilului, astfel încât în mediul acid (ph mai mic de 5) capătă nuanțe de roz, în timp ce într-un mediu alcalin (ph mai mare de 7) capătă o nuanță de violet.

 În cazul anumitor copaci, cum este arțarul roșu american (Hacer rubrum) sau stejarul roșu (Quercus coccinea), flavonolii se transformă în antocianine roșii atunci când clorofila din frunzele sale se degradează pe perioada toamnei. Această transformare chimică ce constă în pierderea unui atom de oxigen este cea responsabilă de apariția culorilor toamnei în cazul naturii. Antocianinele care apar toamna sunt cele care protejează plantele și frunzele copacilor de efectele razelor ultraviolete ale soarelui.

Care sunt beneficiile antocianinei pentru sănătate?

 Antocianina are o puternică acțiune antioxidantă, evitând declanșarea stresului oxidativ. În acest mod se reduce probabilitatea să se formeze o placă de aterom pe pereții interni ai arterelor. Pe de altă parte, antocianina reduce sinteza radicalilor liberi, evitându-se astfel apariția bolilor grave cum sunt cancerul, diabetul și îmbătrânirea prematură.

 Antocianina are rolul de a proteja fibrele de colagen care formează pereții diferitelor vase de sânge. Pe de altă parte, acest tip de flavonoid are capacitatea de a fi un excelent stimulent al memoriei. În plus, antioxidanții ajută la îmbunătățirea stării de dispoziție și la combaterea diferitelor grade de anemie. Pe lângă caracteristicile generale ale majorității antioxidanților, beneficiile cele mai apreciate ale antocianinelor se datorează puterii lor de a preveni bolile vizuale degenerative, în special în cazul degenerării maculare asociate cu vârsta, care determină orbirea.

 Aceste proprietăți transformă antocianina într-o substanță esențială pentru menținerea sănătății organismului. S-a demonstrat cu ajutorul unor studii de specialitate că antocianina oferă protecție contra bolii coronariene și are efecte antitumorale și antiinflamatorii; totodată, îmbunătățește acuitatea vizuală și capacitatea cognitivă, inhibă oxidarea lipoproteinelor și agregarea plachetară (care este responsabilă de unele cazuri de tromboză).

Efectele terapeutice ale antocianinei sunt relaționate cu activitatea sa antioxidantă, și anume:

 - Blochează efectul daunător al “radicalilor liberi”, care sunt asociați cu îmbătrânirea celulară, apariția cancerului, a bolilor cardiace și a bolii Alzheimer, deoarece antocianina are o acțiune anti-inflamatorie, anti-tumorală și anti-cancerigenă.
 - Contribuie la reducerea nivelelor de colesterol din sânge, prevenind riscurile de atac cardio și cerebro-vascular.
 - Combate infecțiile urinare, calculii renali și are o funcție diuretică.
 - Reduce procesul inflamatoriu în cazurile de artrită și gută.
 - Echilibrează nivelele ridicate de zahăr din sânge.
 - Datorită acțiunii sale vasodilatatorii, antocianina contribuie la prevenirea hipertensiunii.
 - Îmbunătățește acuitatea vizuală și reduce simptomele afecțiunilor oculare în cazul persoanelor care suferă de diabet.
 - Antocianina acționează ca un agent anti-microbian.
 - Are capacitatea de chelare și de eliminare a metalelor grele din corp cum sunt plumbul și mercurul, care sunt deosebit de toxice pentru organism.

 - Reduce tulburările care se produc în cazul bolilor nervoase degenerative cum sunt Parkinson și Alzheimer.
 - Se estimează că consumul acestei componente vegetale poate ajuta la reducerea riscului de apariție a arterosclerozei.

 - De asemenea, antocianina întărește sistemul imunitar și se recomandă ca protector antitumoral, antiinflamatoriu și hipoglicemiant.

Efectele antocianinei asupra organismului

 Antocianina este benefică atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea persoanelor adulte, vârstnicilor, femeilor însărcinate, copiilor, sportivilor și a persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, diabet, rezistență la insulină, diferite tipuri de cancer, tulburări cognitive, boli cardiovasculare, gută, artrită, artroză și dislipemie.

 Așa cum se știe, fiecare aliment are un efect anume asupra organismului. Așa cum am menționat deja anterior, fructele și legumele proaspete sunt un element esențial al dietei noastre, tocmai de aceea este important să le includem în dieta noastră zilnică. Alimentele care conțin acest tip de pigment au importante nivele de flavonoide, adică anumite substanțe importante care nu pot fi produse de către organismul uman și se asimilează doar prin intermediul unei alimentații corecte. Flavonoidele permit îmbunătățirea și creșterea activității metabolice, protejând sistemul cardiovascular și permițând activarea enzimelor antioxidante din organismul nostru.

Ce cantitate de antocianină este recomandată?

 Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul unei cantități minime de 400g de fructe și legume zilnic pentru a preveni apariția bolilor cronice cum sunt cancerul, diabetul și obezitatea. Pentru a atinge această cifră, putem să combinăm diferite culori ale fructelor și legumelor, obținând astfel toate proprietățile benefice pentru sănătate ale acestora.
 Este important să menționăm faptul că antocianinele sunt sensibile la căldură, de aceea se recomandă ca pentru a obține beneficiile acestora să se consume crude fructele și legumele care au această gamă de culori.

Surse naturale de antocianină

 - Fructe: cireșele, coacăzele negre, fructele de soc, murea, zmeura roșie și neagră, strugurii albaștri și negri, prunele, smochinele proaspete, rodiile, merele roșii.
 - Legume: sfecla roșie, vinetele, ridichile negre, varza roșie, ceapa roșie, usturoiul violet.
 - Cereale: porumbul violet (se găsește în America de Sud).
 - Semințe: semințele de mac.

            Proprietățile unor fructe și legume bogate în antocianină

Coacăzele negre

 Datorită puterii lor antioxidante, coacăzele negre au un rol principal în distrugerea tumorilor cancerigene. Antioxidanții pe care îi conțin ajută la neutralizarea activității radicalilor liberi asupra corpului, ceea ce reduce riscul de anormalități celulare, respectiv apariția cancerului. În plus, coacăzele negre:

 - au un conținut ridicat de antioxidanți, de vitamina C, potasiu și fibre;
 - acționează contra inflamațiilor intestinale;
 - favorizează circulația sanguină;
 - cresc nivelele de colesterol “bun”;
 - ameliorează simptomele arterosclerozei;
 - previn infecțiile urinare recidivante (bacteria E.colli), cistita, infecțiile de prostată, infecțiile de rinichi și bolile cardiace.

Zmeura

 Toate fructele roșii se găsesc în topul alimentelor cele mai sănătoase, datorită conținutului lor ridicat de antioxidanți, respectiv antocianină care permite stoparea acțiunii devastatoare pe care o au radicalii liberi asupra celulelor noastre. Radicalii liberi sunt asociați cu riscul apariției cancerului, a bolilor cardiovasculare, artritei și bolilor respiratorii. Pe lângă toate aceste beneficii, în mod particular zmeura:

 - este un bun aliment antioxidant;
 - crește capacitatea de absorbție a fierului;
 - ajută la cicatrizarea rănilor;
 - conține fier;
 - purifică rinichii și ficatul;
 - reduce hipertensiunea arterială;
 - ameliorează simptomele unor alergii;

 - stimulează circulația sanguină;

 - ameliorează simptomele artritei;

 - previne bolile cardiovasculare și pierderea vederii, a cataractei și a glaucomului;

 - este o sursă bogată de vitamina C.

Cireșele

 Cianidina este un flavonoid din grupul antocianinelor care este prezent în cireșe. Numeroase studii medicale au demonstrat faptul că cianidina ajută la menținerea sub control a celulelor canceroase, evitând dezvoltarea acestora într-un mod necontrolat.

 În plus, cireșele conțin acid elagic, o substanță fitochimică cunoscută datorită proprietăților sale anti-cancerigene și anti-mutagenice. Unele studii medicale menționează că acidul elagico poate să fie un remediu foarte eficient pentru prevenirea cancerului. De asemenea, cireșele:

 - ajută la eliminarea nivelelor de acid uric din sânge și la prevenirea anemiei;
 - sunt ideale în cazul demineralizării oaselor datorită aportului lor de fier, calciu și vitamina C;
 - au proprietăți remineralizante, detoxifiante și antiinflamatorii;
 - reduc nivelul de acid uric din sânge;
 - sunt laxative și diuretice datorită conținutului lor bogat în fibre, apă și potasiu;

 - datorită bogăției lor de bioflavonoide, ajută la încetinirea procesului de degenerare celulară.

Prunele

 Conform unui studiu medical realizat recent, în anul 2015 în Statele Unite s-a constatat că un consum regulat de prune uscate ajută la dezvoltarea florei intestinale benefice și la impulsionarea metabolismului microbian de la nivelul colonului, ceea ce a avut ca rezultat o incidență mai mică a leziunilor pre-cancerigene. De asemenea, prunele:

 - sunt un bun aliment antioxidant;
 - sunt un remediu bun contra constipației;
 - conțin bor, care ajută femeilor aflate la menopauză să rețină în corp estrogeni, hormoni necesari pentru absorbția calciului;
 - conțin cupru care reduce riscul de formării cheagurilor de sânge;
 - conțin fibre, fosfor, fier, sodiu, magneziu, apă, calciu, zinc, seleniu, potasiu, vitaminele A, C, B1, B2 și niacină;
 - conțin puține grăsimi însă sunt bogate în calorii;
 - ajută la combaterea retenției de lichide;
 - reduc nivelele colesterolului rău din sânge.

Strugurii negri

 Strugurii negri sunt clasificați printre primele locuri dintre alimentele numite anticancerigene, deoarece combat radicalii liberi și pot încetini sau chiar stopa creșterea tumorilor. Compușii fenolici prezenți în strugurii negri sunt responsabili de culoarea și aroma acestora, oferind în plus o puternică acțiune antioxidantă. Dintre aceștia cei mai importanți sunt taninii, antocianinii și flavonoidele, în cazul cărora s-a demonstrat eficiența de a bloca creșterea tumorilor. În plus, strugurii negri:

 - conțin vitaminele A, B și C, acid folic, apă, glucoză și săruri minerale;
 - ajută la combaterea stresului oxidativ cauzat de acțiunea nocivă a radicalilor liberi;
 - au puternice efecte antiinflamatorii;
 - previn cataracta.

Fructul de acai

 În pulpa fructului de acai se găsește un conținut ridicat de antocianine și alte flavonoide importante, dintre care amintim taxifolina sau orientina. Cercetătorii de la Institutul de Nutriție din cadrul Universității din Bonn (Germania) au observat că contribuția antocianinei la capacitatea antioxidantă totală a acestui fruct este în procent de 10%, iar restul se atribuie compușilor care încă nu sunt identificați și care se consideră că sunt responsabili de marea capacitatea de reacție față de radicalii liberi pe care o prezintă acest aliment.

Varza roșie

 Fiind bogată în carotenoizi și flavonoide, varza roșie, dacă este consumată în mod regulat, poate ajuta la prevenirea oricărui tip de cancer. Conform cercetărilor medicale realizate în cadrul Departamentului pentru cercetare agricolă din SUA, varza roșie conține 36 antocianine care luptă contra cancerului. În plus, varza roșie:

 - conține potasiu și fosfor și într-o cantitate mai mică, fier, magneziu și calciu;
 - vitamina C are o puternică acțiune antioxidantă, intervine în formarea colagenului, a oaselor, a dinților și a globulelor roșii, pe lângă faptul că favorizează absorbția fierului din alimente și apără organismul de infecții;

 - conține fibre, vitaminele C, B1, B2, B3, B6 și folați;
 - folații participă la producerea de globule roșii și albe, la sinteza materialului genetic și la formarea anticorpilor din sistemul imunitar;
 - ajută la prevenirea unor boli degenerative și stimulează sistemul imunitar datorită caracterului său antioxidant.

Vinetele

 Vinetele conțin o mare cantitate de antocianine care au puternice efecte antiinflamatorii. Vinetele conțin de asemenea glicoalcaloizi importanți care ajută la stoparea creșterii celulelor anormale sau cancerigene atât la nivelul colonului, cât și al ficatului. Totodată, vinetele:

 - ajută la prevenirea arterosclerozei;
 - stimulează circulația sanguină;
 - antocianina din vinete poate inhiba creșterea celulelor canceroase din stomac;
 - ajută la reducerea nivelelor de colesterol rău;
 - antocianinele nu permit ca acizii grași saturați să se depoziteze pe peretele arterelor;
 - ajută la calmarea durerilor reumatice.

Ridichile negre

 Ridichile negre fac parte din familia legumelor crucifere, care include varza de Bruxeels, broccoli, conopida, varza, napii, rucola, năsturelul și guliile, Toate aceste alimente conțin elemente care combat cancerul, precum și antioxidanți care elimină radicalii liberi prezenți în organism și care sunt capabile să cauzeze deteriorări celulare sau genetice, care pot determina apariția cancerului. În același timp, ridichile negre:

 - ajută la dezvoltarea florei intestinale, favorizând digestia alimentelor;

 - ajută la desprinderea nisipului din rinichi sau vezica urinară;

 - ajută la reducerea producerii de hormoni tiroidieni și în plus ajută la prevenirea cancerului de colon;

 - sunt o sursă foarte bogată de vitamina C, care este necesară pentru formarea colagenului (care este baza pentru oase, nervi și tendoane) și care ajută la absorbția fierului;

 - sunt bogate în fibre vegetale, însă sunt sărace în calorii și conțin potasiu, fiind un bun diuretic natural;

 - sunt ideale pentru persoanele obeze, artritice sau hipertensive;

 - au proprietăți antibacteriene.