Ce sunt mai exact grăsimile?

 Înainte de a intra în studiul grăsimilor (lipidelor), trebuie să facem o mică reamintire a substanțelor nutritive esențiale pentru dezvoltarea organică. Aceste alimente esențiale sunt următoarele:

 1. Proteine (protide). Inclusiv aminoacizi esențiali

 2. Hidrați de carbon (glucide).

 3. Grăsimi (lipide).

 4. Vitamine (Hidrosolubile și liposolubile).

 5. Minerale.

 6. Apă.

 Grăsimile sunt un termen generic folosit pentru a desemna diferite tipuri de lipide și sunt o parte importantă a dietei obișnuite. Astăzi vom aborda o problemă foarte importantă, și anume obezitatea. Putem defini aceasta ca fiind greutatea excesivă dată de creșterea grăsimii corporale.

 Dar când putem spune că o persoană este obeză? Cel mai simplu mod de a face acest lucru este prin calculul indicelui de masă corporală, care este o măsură de asociere între greutate și înălțime. Este ușor de calculat, deoarece este egal cu greutatea în kilograme, împărțită la pătratul mărimii în metri (greutate în kg / înălțime în metri2). Să dăm un exemplu: Pentru o persoană de 80 de kilograme și o înălțime de 1'70 metri, indicele de masă corporală ar fi: IMC = 80 / 1'72 = 80 / 2'89 = 27'68, iar acesta ar fi obez, normal sau slab? Pentru a răspunde la această întrebare, vom folosi următorul tabel (conform OMS).

CLASIFICARE IMC

Subțirime severă…………..........< 16

Subțirime moderată……….........16 - 17

Subțirime discretă………............17 – 18’49

Greutate normală…………………18’5 – 24’99

Supragreutate…………………......25 – 29’99

Obezitate ușoară……………….....30 – 34’99

Obezitate moderată………...........35 – 39’99

Obezitate severă (morbidă) > 40

 Această măsură nu este total admisibilă (deși o putem accepta, la persoanele care nu fac sport), iar în cazul sportivilor, nu ne ajută, deoarece greutatea lor ar fi aproape exclusiv musculară și prin urmare aspectul nu ar fi de obezi și în plus, grăsimile corpului ar fi minime.

 O altă modalitate, de asemenea, foarte puțin precisă, utilizată în obezitatea de tip măr (în cazul în care se acumulează grăsime pe abdomen), este de a măsura circumferința taliei. Bărbații vor fi considerați obezi, dacă diametrul taliei lor este mai mare de 102 centimetri, iar în cazul femeilor, mai mare de 88. Există metode mai precise, dar dacă vă cunoașteți IMC și diametrul taliei, este suficient să aveți o idee despre "grăsime".

Obezitatea, un risc pentru apariția bolilor și a cancerului

 Obezitatea înseamnă un risc crescut pentru sănătatea noastră și poate determina apariția unui număr mare de boli: boli de inimă, accidente vasculare cerebrale (tromboză sau hemoragie a arterelor mici ale creierului), hipertensiune, diabet, boli osteo-articulare (de oase și articulații, etc.). Dar, de asemenea, obezitatea este un factor de risc și pentru cancerul uterin, de sân, pancreas, colon, ficat, leucemie limfoblastică acută și altele și mai ales, există o asociere a diabetului de tip II cu obezitatea. În prezent există foarte multe studii de specialitate care indică faptul că obezitatea este un factor de risc pentru cancerul oricărui tip de organ.

 De exemplu, cancerul pancreatic, este caracterizat de o rată scăzută de supraviețuire, de peste 5 ani. Unul dintre puținii factori cunoscuți care determină acest tip de cancer este obezitatea și este responsabilitatea noastră de a modifica acest factor, de a avea o alimentație sănătoasă și de a realiza următoarele trei obiective:

 1. Îmbunătățirea factorului estetic, atât de important pentru mulți oameni,
 2. Reducerea incidenței bolilor cardiovasculare, metabolice, articulare, etc.
 3. Reducerea numărul de cazuri de cancer pancreatic în special, dar și de alte tipuri.

 Mecanismele prin care obezitatea crește riscul de cancer nu sunt încă bine cunoscute. Dr. Khandekar și colaboratorii săi de la Departamentul de Biologie Celulară de la Școala Medicală Harvard, afirmă următoarele: „obezitatea modifică rolul adipocitelor, care sunt celule specializate în stocarea energiei sub formă de grăsime și care alcătuiesc țesutul adipos. Adipocitele secretă substanțe numite rezistină, leptină și adiponectină, iar tocmai aceste substanțe sunt modificate în caz de obezitate și favorizează inflamația”.

 În plus, obezitatea provoacă modificări legate de insulină (hormonul secretat de celulele beta ale pancreasului, responsabil de pătrunderea glucozei în celule și transformarea sa în energie). Această insulină, dacă este foarte abundentă (așa cum se întâmplă adesea în cazul persoanelor obeze) și nu este bine folosită determină apariția diabetului de tip insulino-rezistent.

 De asemenea, insulina neutilizată, devine un factor de creștere și proliferare a celulelor normale, iar dacă anterior există o celulă canceroasă într-o anumită zonă a corpului, aceasta crește și se dezvoltă, apărând cancerul. Pe de altă parte, cealaltă parte a excesului de insulină determină creșterea altui hormon - IGF-1 - care poate determina de asemenea ca celulele canceroase să crească și să se dezvolte.

 Există însă și alte mecanisme mai complexe. Obezitatea poate determina, totodată o dereglare a nivelului de lipide din sânge (colesterol și trigliceride), putând duce la apariția sindromului metabolic, care presupune, conform Organizației Mondiale a Sănătății, prezența: diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale, a trigliceridelor ridicate (o formă de grăsimi din sânge), a HDL-ului scăzut (colesterol bun), obezității, factori care pot, determin dezvoltarea cancerului.

 Există unele studii fiabile care afirmă că obezitatea nu numai că poate determina apariția cancerului de sân în timpul menopauzei, ci și că este asociată cu un prognostic mai rău, deoarece, deși a fost diagnosticat într-o fază incipientă, există mai multe recidive decât în cazul femeilor slabe.

Concluzii:

 1. Bibliografia de specialitate este unanimă. Obezitatea este un factor de risc foarte important pentru determinarea apariției cancerului pe orice teritoriu (organ).

 2. Obezitatea este un factor determinant în apariția așa-numitului Sindrom Metabolic (care include diabet, modificări ale colesterolului, trigliceride, hipertensiune și modificări cardiovasculare).

 3. Obezitatea poate determina de asemenea apariția nevrozelor și a depresiei.

 4. Obezitatea conduce și la modificări articulare importante (în special la nivelul genunchiului).

 Dacă știm tot ce poate determina obezitatea, ar trebui să luăm măsuri mai serioase pentru a o corecta dacă știm că obezitatea favorizează apariția cancerului, chiar și la copii. Trebuie să luăm măsuri pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Astăzi, cu o medie formare culturală și cu ajutorul unui computer, putem crea diete personalizate, putem căuta listele de calorii din alimente, indicele lor glicemic și conținutul de nutrienți (grăsimi, proteine, carbohidrați, etc.), pentru a putea preveni și corecta obezitatea. Pe lângă aceste aceste diete, putem include și alimente care au proprietăți anticancerigene.