Substanțele periculoase pentru sistemul endocrin
Câteva dintre principalele surse de expunere la substanțele chimice perturbatoare endocrine pot fi întâlnite în produsele pentru îngrijirea personală, în produsele cele mai comune pentru curățenie, în unele alimente sau în apă. Aceste substanțe nocive pot provoca o acumulare de toxine în corpul nostru. Din motive evidente, copiii sunt supuși celui mai mare risc de efecte adverse ale acestor substanțe nocive.
Grupul de Protecție Ambientală a publicat recent o listă cu cele mai dăunătoare și mai perturbatoare substanțe chimice, cu efecte nocive asupra sistemului hormonal și cu care, din păcate, intrăm frecvent în contact. Iată ce au transmis cercetătorii care au efectuat acest raport:
“Efectele secundare nocive pe care le au substanțele perturbatoare endocrine asupra corpului uman includ următoarele: producerea excesivă a anumitor hormoni, reducerea altor hormoni, imitarea hormonilor, transformarea unor hormoni în alt tip de hormoni, interferarea cu semnalizarea hormonală, moartea prematură a celulelor, imitarea unor nutrienți esențiali și acumularea treptată în organele care produc hormoni”.
Vă prezentăm în acest articol 11 dintre cele mai periculoase substanțe perturbatoare ale sistemului hormonal, cum anume acționează acestea și câteva recomandări pentru evitarea lor.
1. Bisfenolul-A (BPA)
Din nefericire, acest hormon sintetic poate păcăli corpul, determinându-l să secrete hormoni în exces, iar rezultatele nu sunt deloc benefice. BPA a fost relaționat cu cancerul de sân, cu unele probleme ale sistemului reproducător, cu obezitatea, pubertatea precoce, bolile cardiace și cu multe alte afecțiuni. Conform celor mai recente teste efectuate de guvernul american se pare că aproximativ 93% dintre locuitorii Statelor Unite au acumulări de BPA în corp!
Cum se poate evita? Optați pentru produsele proaspete în locul celor conservate, deoarece multe conserve conțin BPA sau cercetați ce firme de produse alimentare nu folosesc BPA și nici substanțe chimice similare în produsele lor. Evitați produsele din plastic care sunt marcate cu “PC” policarbonat sau cu eticheta de reciclare nr. 7. Nu toate aceste produse din plastic conțin BPA, însă majoritatea dintre acestea conțin. Așa cum se știe, este mai ușor să previi decât să tratezi, mai ales atunci când este vorba despre evitarea hormonilor sintetici.
Din păcate, mai multe probleme de sănătate sunt relaționate cu expunerea la aceste substanțe chimice numite BPA, inclusiv următoarele:
- Lipsa dezvoltării normale a testiculelor în cazul copiilor.
- Efecte negative asupra dezvoltării sistemului nervos la copii.
- Cancer de prostată în cazul copiilor.
- Deficit de atenție/ hiperactivitate la copii (ADHD).
- Cancer de tiroidă.
2. Dioxinele
Dioxinele se formează în timpul multor procese industriale atunci când clorul sau bromul sunt arse în prezența carbonului și a oxigenului. Dioxinele pot întrerupe modalitățile delicate prin care hormonii sexuali masculini și feminini se produc în corp. O cercetare științifică efectuată recent a demonstrat faptul că expunerea la nivele scăzute de dioxină la vârstă mică poate afecta în mod permanent calitatea spermei și poate reduce cantitatea spermatozoizilor în cazul bărbaților, afectând astfel aparatul reproducător.
Din păcate, dioxinele se acumulează atât în corp cât și în lanțul alimentar, sunt substanțe puternic carcinogene și pot afecta de asemenea sistemul imunitar și cel reproducător.
Cum se pot evita? Evitarea dioxinelor poate fi destul de dificilă, deoarece lansarea industrială continuă a dioxinelor înseamnă de exemplu, că furnizarea alimentelor în special în Statele Unite să fie amplu contaminată. Produsele alimentare precum carnea, peștele, laptele, ouăle și untul au cele mai mari probabilități de a fi contaminate, însă se poate reduce expunerea la acestea prin consumul redus al produselor de origine animală și prin optarea pentru produsele organice.
3. Atrazina
Atrazina este un ierbicid artificial utilizat pentru a controla creșterea buruienilor din culturi și care inhibă procesul de fotosinteză al plantelor. Atrazina pură este o pulbere albă fără miros, nu foarte volatilă, reactivă sau inflamabilă. Acest compus este utilizat în principal ca ierbicid în agricultură, generând percolări (procese prin care un diluant lichid trece printr-un solid pulverizat) și contaminarea atât a apelor de suprafață, cât și a celor subterane. Atrazina este utilizată de asemenea ca ierbicid neselectiv în cazul terenurilor industriale. În cazul ființelor umane, în expuneri de scurtă durată, atrazina provoacă înroșirea ochilor și poate cauza efecte nocive asupra sistemului nervos central. Dacă expunerea la această substanță este prelungită sau repetată, atrazina poate produce dermatită sau sensibilizarea pielii, putând afecta ficatul și rinichii. Acest compus este clasificat ca fiind periculos pentru mediul ambiant și foarte toxic pentru organismele acvatice.
Atrazina se utilizează pe larg în majoritatea culturilor de porumb din Statele Unite, în consecință această substanță pătrunde și în apa potabilă. Atrazina a fost relaționată cu apariția tumorilor de sân, cu pubertatea întârziată, inflamarea prostatei în cazul animalelor, iar unele cercetări medicale au asociat atrazina și cu apariția cancerului de prostată în cazul bărbaților.
Cum se poate evita? Atrazina poate fi evitată prin folosirea produselor organice și instalarea unui filtru de apă potabilă certificat pentru eliminarea atrazinei.
4. Ftalații
Ftalații sau esteri de acid ftalic sunt un grup de compuși chimici folosiți în principal ca plastificatori (mai exact, substanțele care sunt adăugate la materialele plastice pentru a le crește flexibilitatea). Una dintre utilizările cele mai comune ale ftalaților este transformarea clorurei de vinil (PVC) dintr-un plastic dur în unul flexibil.
Știați că organismul uman are un număr specific de celule care sunt programate pentru a muri? Este total normal și sănătos ca aproximativ 50000 de milioane de celule din corpul uman să moară în fiecare zi! Însă unele studii medicale au demonstrat că produsele chimice numite ftalați pot provoca ceea ce se cunoaște sub denumirea de “inducere a morții celulare” în cazul celulelor testiculare, ceea ce determină ca acestea să moară înainte de a fi necesar. Studiile medicale au relaționat de asemenea ftalații cu schimbările hormonale, reducerea numărului de spermatozoizi, reducerea mobilității spermatozoizilor, cu defectele de naștere cauzate de tulburări ale sistemului reproducător, obezitate, diabet și tiroidă în cazul bărbaților.
Cum se pot evita? O bună modalitate este de a evita recipientele din plastic pentru alimente, jucăriile din plastic pentru copii (unii ftalați sunt deja interziși în produsele pentru copii) și ambalajele din PVC care au eticheta nr. 3 de reciclare. Unele produse de îngrijire personală conțin de asemenea ftalați, așadar citiți cu atenție etichetele și evitați produsele care au pe lista de ingrediente “arome”, deoarece acest termen ascunde adeseori ftalații.
5. Percloratul
Perclorații în general sunt substanțe chimice cu potențial reactiv care sunt folosite în principal la focurile artificiale, explozivi și motoarele de rachete.
Cine ar bănui că unele alimente pot fi contaminate cu combustibil pentru rachete? Perclorații, care sunt componente ale combustibilului pentru rachete, contaminează multe dintre produsele alimentare și lactate, conform unor date și probe oferite de către unele instituții guvernamentale. Atunci când percloratul este introdus în corpul uman, se combină cu iodul prezent în organism, care este nutrientul utilizat de către glanda tiroidă pentru a produce hormonii tiroidieni. Mai precis, aceasta înseamnă că dacă se ingerează prea mult perclorat, acesta poate altera echilibrul hormonal al tiroidei. Acest aspect este important deoarece hormonii tiroidieni sunt cei care reglează metabolismul în cazul persoanelor adulte și sunt esențiali pentru creier și dezvoltarea adecvată a organelor în cazul sugarilor și a copiilor mici.
Cum se pot evita? Se pot reduce nivelele de perclorat din apa potabilă prin intermediul instalării unui filtru cu osmoză inversă.
6. Substanțele ignifuge
Oare ce au în comun laptele matern și urșii polari? În anul 1999, o echipă de cercetători suedezi care studiau conținutul laptelui matern au descoperit ceva total neașteptat. Laptele matern conținea o substanță chimică perturbatoare a sistemului endocrin care se găsește în produsele ignifuge, iar nivelele acestei substanțe se dublau la fiecare cinci ani, începând cu anul 1972! Aceste produse chimice sunt foarte persistente și sunt cunoscute sub denumirea de polibromodefenileteri sau PBDE. Aceste substanțe nocive pot contamina organismele umane, dar și fauna din întreaga lume, inclusiv urșii polari. Aceste produse chimice pot imita hormonii tiroidieni din corpul uman și pot să le întrerupă activitatea. Acest lucru poate conduce la scăderea coeficientului intelectual, printre alte efecte semnificative pentru sănătate. Deși în prezent diverse tipuri de PBDE au fost eliminate, aceasta nu înseamnă că substanțele ignifuge au dispărut complet. Substanțele de tip PBDE sunt incredibil de persistente, iar din această cauză pot contamina atât persoanele cât și fauna sălbatică în următoarele decenii.
Cum se pot evita? Acest lucru este virtual imposibil, însă atenția necesară acordată cerințelor pentru aprobarea legilor chimice toxice și de asemenea, testarea produselor chimice înainte de a fi comercializate pot reduce semnificativ expunerea la acestea.