Cum se metabolizează alcoolul în organism?

 În această serie de articole vom analiza influența băuturilor alcoolice asupra apariției cancerului.

 Absorbția alcoolului, dacă este consumat fără alte alimente, este foarte rapidă, iar după 90 de minute, tot alcoolul este absorbit de către organism. Dacă este însoțit de consumul unor alimente, poate dura până la trei sau patru ore ca organismul să îl absoarbă complet. Odată ce este absorbit în organism, alcoolul este distribuit prin toată apa din corp (aproximativ 60% din greutatea noastră). Ei bine, acest alcool este eliminat de plămâni (prin aerul expirat), urină și transpirație în procent de 5 sau 10%, iar restul de 90% este metabolizat de către ficat, fiind eliminat pe cale biochimică. Acest lucru se poate întâmpla prin diferite căi, după cum urmează:

 1. Alcoolul (etanol) + O2 (oxigen) CO2 + H2O (dioxid de carbon și apă), eliberează 7 calorii per gram. Această capacitate de metabolizare a alcoolului este constantă pentru fiecare persoană și se numește Coeficientul de Oxidare a Etilenilor (CEO). Se estimează că, pe această cale, 100 mg (miligrame) de alcool sunt degradate pentru fiecare kilogram de greutate și oră, adică pentru o persoană de 80 kg, 8 grame de alcool pe oră sunt degradate, pentru o persoană de 70 kg, 7 grame de alcool pe oră, etc. Dacă dorim să calculăm în cât timp ar dispărea alcoolul din sânge sau cel puțin să scadă la rate admisibile, ar fi relativ simplu. De exemplu, pentru 4 pahare de alcool (aproximativ ½ litru de vin), sunt necesare 7 ore pentru ca alcoolul să dispară din sânge.

 2. Dacă consumăm mai mult alcool decât poate metaboliza organismului pe calea precedentă, există alte două căi, cea a xantinei-oxidazei-catalazei (XOC) și cea a sistemului de oxidare enzimatică mitocondrială (MEOS), ambele căi fiind foarte complexe, prin care se consumă o mulțime de oxigen și proteine și se produc multe produse toxice.

        Boli cauzate sau favorizate de consumul băuturilor alcoolice

 Înainte de a vorbi despre bolile cauzate de băuturile alcoolice, trebuie să cunoaștem care sunt cantitățile consumate, astfel încât o persoană să poată fi considerată consumator cronic:

 Consumatori cronici:
 A. Bărbații care beau 15 sau mai multe băuturi pe săptămână.
 B. Femeile care beau 12 sau mai multe băuturi pe săptămână.
 C. Orice bărbat sau femeie care bea cinci sau mai multe băuturi cel puțin o dată pe săptămână. Așadar, acele persoane care afirmă că nu consumă alcool deoarece beau doar în weekend-uri, dacă beau mai mult de cinci băuturi, în zilele de sâmbătă sau duminică pot fi considerați băutori cronici.

 Într-o publicație medicală recentă se indică faptul că un consum ridicat de alcool prezintă un risc ridicat de deces prematur, iar la acest lucru pot contribui doi factori, respectiv stilul de viață tipic al consumatorului de băuturi alcoolice (dezordine, igiena neglijată, alimentația necorespunzătoare, etc.) și, pe de altă parte, riscurile inerente alcoolului.

 În această publicație este indicat faptul că cifrele cuprinse între 35 și 60 g de alcool pe zi, pot duce la ciroză și probabil la unele tipuri de cancer. După cum puteți vedea, vorbim despre cifre pe care mulți le-ar considera foarte scăzute (2 pahare de vin / zi sau 750 ml de bere sau două pahare de 40 ml de lichior pe zi). Câți oameni consumă zilnic aceste cantități? Milioane, iar aceste persoane prezintă un risc crescut de boli grave, inclusiv de diverse tipuri de cancer.

 Să vedem în continuare care sunt bolile cauzate sau favorizate de un consum regulat de alcool:

1. Boli ale sistemului nervos, atât central, cât și periferic

 În această categorie sunt incluse modificări de comportament, de memorie, concentrare, coordonare și somn. Acestea poate duce la sindromul Weirnike-Korsakoff (din cauza deficienței de vitamina B1), în care realitatea este confundată cu invenția și amnezia, apar schimbări de personalitate și apar modificări multiple ale organelor.

 - Neuropatii și polineuropatii cronice.

2. Boli ale aparatului digestiv

 - Esofag: Esofagită, varice esofagice. Sindromul Mallory-Weis (leziuni esafagice)

 - Stomac: Gastrită cronică, leziuni acute ale mucoasei gastrice, factor de menținere și înrăutățire a ulcerelor gastroduodenale.

 - Pancreas: pancreatită acută și cronică.

 - Ficat: steatoză hepatică (ficat gras), hepatită acută toxică, hepatită cronică, ciroză.

3. Boli cardio-vasculare. În acest caz se evidențiază creșterea sclerozei cardiace și apariția infarctului cardiac, apar bolile vasculare în orice teritoriu și hipertensiunea arterială (vorbim despre consumatorii cronici de alcool).

4. Boli nutriționale. Deși alcoolul contribuie cu 7 kcalorii pe gram, nu are nicio valoare nutritivă, iar în procesul de metabolizare a acestuia se consumă multe vitamine din grupa B (B1, B6, B12, acid folic), și limitează de asemenea absorbția vitaminelor solubile în grăsimi (A, D, etc.) și a mineralelor. Prin urmare, pe lângă malnutriție, consumul de alcool cauzează anemii megaloblastice și simptome de avitaminoză.

5. Boli metabolice. Consumul de alcool poate provoca diabet și crește nivelul de colesterol și de trigliceride.

6. Boli ale sistemului imunitar. Consumul de alcool reduce cantitatea de leucocite (celule albe din sânge), care este extrem de importantă în toate procesele sistemului imunitar.

7. Afectează sistemul reproducător. Consumul de alcool scade libidoul și poate provoca disfuncții erectile și infertilitate.

8. Afectează sistemul urinar. Consumul de alcool scade nivelul hormonului anti-diuretic (care determină creșterea cantității de urină și apariția deshidratării).

9. În timpul sarcinii, consumul de alcool poate declanșa sindromul alcoolic al sarcinii, cu retard de creștere și malformații multiple de organe, inclusiv retard mental.

10. Consumul de alcool este un factor de risc pentru mai multe tipuri de cancer, precum cancerul cavității bucale, esofagian, laringian și hepatic.

11. Consumul de alcool provoacă un sindrom de dependență foarte puternic.

Cercetări despre alcoolul etilic și apariția cancerului

 Există puține publicații despre lucrările experimentale, fie pe culturi celulare, fie pe animale de laborator, referitoare la legătura dintre alcoolul etilic și o creștere a numărului de cancere deoarece animalele utilizate în mod obișnuit, în special rozătoarele, nu erau susceptibile de a îndeplini aceste funcții.

 În anul 2011, Yip-Sneider și colaboratorii săi de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Indiana au efectuat o cercetare pe cobai selecționați pentru aceasta. Unui grup din acești cobai i s-a oferit doar apă ca băutură, iar altui grup i s-a oferit apă cu 10% alcool. Cercetătorii au monitorizat aceste animale la 6, 12 și 18 luni și au fost în măsură să verifice dacă cobaii din grupul de apă + alcool au dezvoltat un număr mai mare de cazuri de hepatocarcinom și au crescut activitatea CYP2E1 (un marker tumoral) și stresul oxidativ, comparativ cu grupul de cobai care a consumat numai apă.

 Într-un alt studiu, cercetătorii au tratat cobaii cu o substanță numită 4-nitrochinolin-1-oxid timp de 8 săptămâni, iar apoi le-au dat apă simplă sau apă + alcool (în procent de 8%). S-a constatat astfel că cobaii care au consumat apa cu alcool au prezentat un risc crescut de apariție a cancerului cavității bucale, în comparație cu șoarecii care au consumat numai apă.

 Într-o altă cercetare similară, s-au folosit cobai cărora li s-a administrat o singură doză de dietilnitrozamină, iar între 16 și 40 de săptămâni mai târziu, li s-a administrat alcool, constatându-se că masculii au dezvoltat ciroză hepatică și hepatocarcinoză cu o viteză mai mare în progresie decât femelele.

 În următoarea anchetă, s-au utilizat cobai transgenici, care exprimau procesul de tumorogeneză mamară, în același mod ca și oamenii și s-a ajuns la următoarea concluzie: Alcoolul stimulează receptorul 2 al factorului de creștere epitelial (HER2) prin prezența estrogenului, astfel încât, dacă se blochează estrogenii, se blochează și dezvoltarea cancerului de sân.

 Atunci când există un mare consum de alcool etilic, sistemul de oxidare microzomială a corpului este activată și începe să se acumuleze acetaldehida, deoarece acetaldehida dehidrogenaza, o enzimă care se metabolizează, are loc într-un ritm mai lent decât aceasta. Atunci acetaldehida, pe lângă faptul că produce leziuni hepatice, inhibă și procesul prin care organismul nostru repară ADN-ul defect și / sau deteriorat. Acest lucru are ca rezultat apariția de celule displazice (anormale) și, prin urmare, apariția cancerului.

 Mai ales în cazul femeilor aflate în premenopauză, rata de acetaldehidă dehidrogenază este mai mică decât cea a bărbaților, iar acesta este unul dintre motivele pentru care femeile din această grupă de vârstă au o toleranță mai scăzută la alcool și un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer. Există o mare sinergie (riscurile sunt crescute mai mult decât în cazul în care acestea se înmulțesc) între alcool și tutun, ca risc de apariție a cancerului. Eventual, deși la o scară mai mică, sinergismul poate apărea și în cazul consumatorilor de băuturi alcoolice, dacă sunt expuși unui mediu contaminat de fumul de țigară (fumători pasivi).

 Conform unui studiu realizat concomitent în următoarele țări: Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Țările de Jos, Grecia, Germania și Danemarca s-a constatat că 10% din toate cazurile de cancer la bărbați și 3% din cauza consumului de alcool. Consiliul Cancerului din Australia (CCA) afirmă același lucru: utilizarea cronică a alcoolului reprezintă cauza a cel puțin 5% din toate cazurile de cancer care apar în această țară (atât bărbați, cât și la femei). Aceasta este o cifră impresionantă, dacă luăm în considerare faptul că, potrivit OMS, numărul cazurilor de cancer în 2007 a fost de 11,3 milioane, iar în 2030 va fi de 15,5 milioane, putem calcula că numărul cazurilor din an 2012, vor fi de aproximativ 12 milioane, dintre care aproximativ 780 000 se vor datora consumului de băuturi alcoolice (este vorba într-un singur an).

 Este important să se educe tinerii și să li se explice faptul că consumul moderat al băuturilor alcoolice nu este dăunător, însă dacă este exagerat, chiar dacă este doar la sfârșit de săptămână, poate duce la consecințe grave pentru sănătate.