Atenție la produsele care conțin caragenan! (E407)

 Cu toate că gelifiantul sau conservantul denumit caragenan se obține din unele ingrediente naturale −precum algele roșii marine, din familia rodofitelor- ulterior acesta este procesat în mod sintetic pentru a se obține un preparat mai concentrat. Funcția sa este aceea de a da produselor o textură de gel, care densifică produsele alimentare precum mezelurile, unele deserturi, laptele condensat, unele produse din carne, oțeturile, sosurile, iaurtul și înghețata, printre altele.

 Nu se recomandă consumul acestui conservant în cantități mari, mai ales de către copii, femeile însărcinate sau persoanele bolnave. Unele studii medicale au indicat faptul că acest aditiv stimulează procesul de inflamație și poate provoca ulcere intestinale, alergii și slăbirea sistemului imunitar. În cadrul unor studii efectuate pe animale de laborator s-a dovedit că un consum frecvent al acestui aditiv în mari cantități favorizează formarea tumorilor.

 Medicul oncolog Natalia Eres afirmă că unii dintre acești aditivi provoacă formarea tumorilor în cazul animalelor de laborator și chiar în unele culturi de celule umane. “Este important să menționăm faptul că studiile care se realizează în domeniul industriei, cu motivul normativelor actuale, afectează doar toxina chimică și nu combinația care apare în mediul ambiant atunci când această substanță toxică interacționează cu alte substanțe. Mai precis, două produse izolate pot să nu fie toxice, însă combinația acestora cu mediul poate să fie toxică. Există coloranți carcinogeni prin ei înșiși (cum sunt coloranții E133 și E124) și alții care devin carcinogeni prin combinația lor cu alți aditivi”, adaugă dr. Eres.

Oxidul de titan este toxic (E171)

 Oxidul de titan se folosește la prepararea prăjiturilor din comerț, a gumei de mestecat, a unor sortimente de brânzeturi, iaurturi, sosuri procesate și în general în produsele alimentare procesate de culoare albă. Oxidul de titan provine dintr-o rocă minerală numită ilmenită și are diferite denumiri precum: alb de titani, dioxid de titan, bioxid de titan, alb 6 sau CI Pigment White 6. Dacă este consumat în doze mari în mod regulat, oxidul de titan poate afecta buna funcționare a ficatului și a rinichilor care sunt organele responsabile de drenarea toxinelor din corp sau poate altera sau bloca respirația celulară a acestor organe.

 De asemenea, oxidul sau dioxidul de titan este folosit și în industria cosmetică sub formă de pigment alb, filler sau filtru UV la prepararea diverselor produse de machiaj şi cosmetice cum sunt: pudra, fardurile, baza de machiaj, corectoarele, fondurile de ten și cremele pentru protecţie solară.

Pigmenții derivați din petrol (E126, E180)

 Colorantul E126 sau Ponceau 6R se produce în mod sintetic, în laborator, fiind derivat din petrol. Acest colorant aparține familiei de coloranți azoici și este recomandat să se evite consumul acestuia datorită toxicității sale. Câteva dintre denumirile acestui colorant sau E126 sunt stacojiu cristal, stacojiu cristal strălucitor sau acid 44.

 Colorantul E126 a fost relaționat cu unele cazuri de hiperactivitate la copii, fiind un factor care eliberează histamină în corp și poate provoca unele efecte secundare precum acutizarea simptomelor de astm, urticarie sau insomnie. În unele cazuri colorantul E126 a favorizat chiar apariția tumorilor. Acest colorant este folosit mai ales la prepararea caramelelor și a produselor de patiserie.

 Tot din petrol derivă și pigmentul E180, cunoscut ca roșu 57, carmin 6B sau CI Pigment Red 57. Industria alimentară folosește acest colorant pentru fabricarea unor tipuri de brânzeturi. E180 a fost relaționat de asemenea cu unele cazuri de hiperactivitate la copii, astm, alergii dermatologice și apariția tumorilor. În America de Nord este interzisă folosirea acestui colorant în industria alimentară.

Unii coloranți interziși în Europa (E181, E152)

 Unii coloranți precum E181 sau pigmentul negru 7984 nu sunt permiși în Europa. Acesta din urmă este utilizat la prepararea dropsurilor gumate, a gumei de mestecat, produselor din lemn dulce, acadelelor şi caramelor, dar și a caviarului și a unor produse cosmetice. Atunci când acest pigment intra în contact cu căldura are loc un proces chimic prin care se eliberează unele toxine care pot provoc astm în cazul unor persoane, eczeme sau urticarie și insomnii. Acest pigment determină eliberarea histaminei în corp și a fost relaționat cu unele cazuri de hiperactivitate la copii. Fiind un derivat al compușilor azoici, pe termen lung colorantul E152 poate favoriza apariția tumorilor. Din fericire, acest colorant este interzis în Europa din anul 1984.

 Pe de altă parte, pigmentul colorant E181 cunoscut și sub denumirea de pământ ars sau maro 6 a fost utilizat pentru prepararea cojii în cazul unor brânzeturi afumate. În cazul unor persoane aceste colorant a acutizat problemele stomacale, iar dacă se consumă în mod frecvent poate afecta sănătatea arterelor. În Europa nu se permite utilizarea acestui colorat din anul 1978.

Alți aditivi periculoși pentru sănătate

 Alți aditivi periculoși sunt: bifenilul (E230), formiatul de calciu (E238), formolul (E240), tetraboratul de sodiu (E285), butilhidroxianizolul (E320, BHA) și glutamatul monosodic (E621).

 Bifenilul, cunoscut și sub numele de difenil, este un conservant sintetic foarte toxic. Acesta se utilizează ca pesticid pentru prevenirea apariției ciupercilor pe unele fructe precum bananele, citricele, perele sau merele. Bifenilul nu se dizolvă cu apă și de aceea, nu dispare dacă spălăm fructele. În unele cazuri această substanță toxică cu efect antimicotic pătrunde în interiorul fructelor, chiar dacă se curăță coaja acestora.

 Obținut prin distilarea gudronului de cărbune, a petrolului sau a gazelor naturale, bifenilul, consumat în doze scăzute provoacă stări de vomă, iritarea ochilor și afectează rinichii și ficatul. De asemenea, bifenilul provoacă diverse alergii. Produsele tratate cu bifenil ar trebui să fie evitate mai ales de către persoanele bolnave și copii, cu toate că este toxic pentru toată lumea.

 Formiatul de calciu (E238) se obține din acidul formic (E236), care este veninul pe care îl injectează albinele și furnicile roșii când ne înțeapă. Formiatul de calciu se folosește pentru prevenirea apariției bacteriilor și a altor microorganisme în produsele lactate (brânzeturi, înghețată, deserturi dulci), precum și în unele produse de patiserie industrială.

 Fiind un produs coroziv, formiatul de calciu poate provoca iritații și nu ar trebui să fie consumat în cantități mari, deoarece consumul său afectează rinichii, care sunt responsabili de drenarea toxinelor. În niciun caz nu ar trebui să-l consumăm în combinație cu conservantul E240 (formaldehida), deoarece reacția chimică dintre aceste două substanțe poate afecta buna funcționare a nervului optic, ceea ce ar cauza probleme de vedere și inclusiv orbire. Pe termen lung și în cantități mari, formiatul de calciu poate fi cancerigen, așa cum indică unele studii realizate pe bacterii, în cazul cărora această substanță a dovedit proprietăți mutagene.

 Pe de altă parte, formolul sau formaldehida (E240) este foarte toxic în doze mici, poate provoca diverse alergii și este un carcinogen. Agenția Internațională de Cercetare asupra cancerului a publicat unele studii care indică faptul că această substanță consumată sau inspirată în mod continuu provoacă cancer nazofaringian.

 Formaldehida (E240) este interzisă în majoritatea țărilor, cu toate că în unele zone asiatice se utilizează în mod ilegal în băuturile de orez, brânza din soia, tăieței, produse sărate din carne de pui sau pește. De asemenea, unele produse cosmetice conțin această substanță (precum geluri de duș, creme și șampoane). Formaldehida (E240) se mai găsește și sub denumirea de metanal, formalină sau formol, în funcție de gradul său de concentrare și se obține prin intermediul oxidării catalitice a metanolului (alcoolul metilic). Uneori în industria alimentară această substanță este utilizată ca antimicotic și pentru prevenirea apariției bacteriilor.

 Cu toate că este interzis în multe țări, în Spania este permis aditivul E285, mai precis tetraboratul de sodiu. Acest aditiv se regăsește în conservele de caviar și de fructe de mare, icre, alimente conservate și tăieței orientali sau orez semi-preparat. Organizația Mondială a Sănătății consideră că acest aditiv este periculos deoarece interacționează cu celulele creierului și evită sinteza glutaminei. Unele studii medicale au relaționat consumul acestui conservant pe o perioadă de 5-10 ani cu apariția cancerului de ficat în cazul pacienților umani. Tetraboratul de sodiu este un conservant natural, dar foarte toxic și se obține din lacurile saline sau din depozitele naturale de deșeuri sărate.

 “Din păcate, studiile medicale efectuate asupra aditivilor din industria alimentară iau în considerare o singură substanță și nu evaluează interacțiunea dintre diversele substanțe chimice, ceea ce poate avea consecințe toxice” alertează medicii oncologi dr. Eres și dr. Vidal.

 Antioxidantul E320 (Butilhidroxianizol sau BHA) este de origine sintetică, iar industria alimentară îl folosește în produse precum fulgii din cartofi pentru piure, unt, diverse grăsimi și uleiuri industriale. În doze mici, această substanță crește nivelele de colesterol și poate provoca diverse alergii. BHA este un carcinogen potențial, deoarece se acumulează în corp și a fost relaționat cu tumorile de ficat.

 Nu în cele din urmă, glutamatul monosodic (E621) este la fel de periculos. Glutamatul monosodic este un potențiator de gust care se găsește în supele la plic, cuburile de condimente, produsele prăjite, sosuri, pateuri, pizza, mezeluri, diverse produse semi-preparate, tăiețeii orientali sau orezul semi-preparat, printre altele.

 Glutamatul monosodic a fost relaționat cu creșterea obezității în cazul persoanelor care îl consumă în mod regulat −deoarece stimulează senzația de foame− și este un aditiv neurotoxic, iar unele studii medicale au relaționat consumul acestui aditiv cu moartea neuronilor. Glutamatul monosodic nu este recomandat în special persoanelor care suferă de boli neurologice (Parkinson, Alzheimer, epilepsie, tulburare bipolară sau schizofrenie), iar un studiu realizat la Universitatea din Michigan a arătat că un consum crescut de glutamat este relaționat cu apariția gândurilor suicidare. De asemenea, în doze ridicate, glutamatul monosodic poate cauza atacuri de astm și diverse reacții alergice.

 În încheiere, Dr. Joan Vidal subliniază faptul că “nitratul sodic (E-250), care este utilizat ca și conservant în carnea afumată este un factor carcinogenic deoarece formează nitrozamine. Nitratul socid a fost asociat cu cancerul de tub digestiv și de pancreas”.

 La rândul său, medicul oncolog Natalia Eres a adăugat că “BHA și BHT sunt conservanți care acționează ca și antioxidanți și se folosesc în produsele în cazul cărora se dorește păstrarea aspectului exterior și evitarea deteriorării acestuia. Pe lângă faptul că generează compuși reactivi care determină formarea tumorilor, antioxidanții BHA și BHT pot genera de asemenea tulburări neurologice”, concluzionează dr. Eres.