Posibilitățile de creștere a riscului de cancer cu diferite localizări din cauza consumului de alcool

1. Cancer al cavității bucale, de faringe și laringe:

 Se știe că tutunul (atât fumat, cât și mestecat) și alcoolul, împreună sau separat, joacă un rol important în debutul leucoplaziei orale (o formă precanceroasă a cavității bucale). Într-un spital de veterani din Statele Unite, s-a constatat că cele mai multe dintre aceste tipuri de cancer au apărut în cazul pacienților care au fost de obicei fumători înrăiți și în cazul consumatorilor cronici de alcool. Dar alcoolul, pe lângă tutun nu este responsabil doar pentru cancerul cavității bucale ci, de asemenea și pentru cancerul faringelui, laringelui și esofagului.

 În prezent se știe că în tutun există mulți agenți cancerigeni (substanțe care cauzează cancer), dar mecanismele prin care alcoolul produce apariția cancerului, în trecut nu erau foarte clare. Cercetătorii afirmă că alcoolul facilitează pătrunderea carcinogenilor prezenți în unele băuturi în interiorul membranelor mucoase și, astfel, acțiunea directă a etanolului, nu poate fi exclusă, fiind multe mecanisme prin care alcoolul este un factor de risc pentru debutul cancerului în diferite teritorii.

 Dovezile epidemiologice ale sinergiei pe care le-am indicat între alcool și tutun sunt destul de clare, iar riscul apariției cancerului în aceste teritorii datorită acestor obiceiuri comune este foarte ridicat. Dacă excludem tutunul și ne concentrăm asupra alcoolului, riscul este, de asemenea, ridicat și poate crește între 15 și 50% sau mai mult în funcție de diferite publicații. Vom exemplifica, Conform Tramacere et al. Din cadrul Institutului de Cercetare Farmacologică Mario Negri din Milano, riscurile relative (RR), pentru diferitele consumuri zilnice de alcool și cancerul faringian, ar fi următoarele:

Pentru un consum de 10 grame/zi …..….... 1,29

un consum de 50 grame/zi……….. 3,24

un consum de 100 grame/zi……….. 8,61

un consum de 125 grame/zi ...……..13,02

 De aceea, deoarece riscul este important, pentru 3 pahare de vin zilnic (aproximativ 50 de grame), riscul de a dezvolta cancer faringian este de peste 3 ori mai mare decât în cazul celor care nu consumă alcool, iar dacă se consumă 8 pahare, riscul ar fi de peste 13 ori mai mare.

 Desigur, există unele lucrări care indică faptul că această sinergie între alcool și tutun este mult mai mică decât cea menționată mai sus. Oricum, conform autorilor unor astfel de lucrări se poate anticipa o scădere substanțială a cancerului la nivelul gurii, faringelui și laringelui, dacă consumul de alcool și / sau tutun ar putea fi redus.

2. Cancer de plămâni:

 Dar, în ceea ce privește consumatorii de alcool, nefumători, se pare că alcoolul, prin el însuși, este un factor de risc pentru acest tip de tumoare, în special berea și vodca. În orice caz, creșterea riscului e cancer pulmonar nu este semnificativă, atât de mult încât studiul EPIC, care implică mai multe țări europene, concluzionează că consumul de alcool zilnic nu crește riscul de cancer pulmonar, conform unei meta-analize, realizată în 2011 de către Bagnardi et al.

3. Cancer de esofag:

 În ceea ce privește esofagul, s-a constatat că, în cazul nefumătorilor, riscul de a dezvolta cancer esofagian este de 5 ori mai mare decât la cei care nu consumă alcool și nu fumează. În cazul nefumătorilor, riscul poate fi mai mare cu cât este mai mare cantitatea zilnică consumată de alcool.

 Fumătorii și consumatorii de alcool, atât femei cât și bărbați, sunt cei cu un risc mai mare, iar mai ales în cazul persoanele tinere, rezultatele pot deveni cu adevărat șocante în ceea ce privește riscul crescut al cancerului de tract digestiv superior (esofag). Acest lucru este, de asemenea, confirmat de studiul EPIC privind consumul de alcool și cancerul de tract aero-digestiv superior (aceste studii sunt realizate în comun de mai multe țări europene și oferă o mare fiabilitate).

 Nu există doar sinergie de alcool cu tutun, există și alte sinergii și, astfel, într-o lucrare japoneză s-a indicat faptul că ingestia de shochu (o băutură japoneză care are un conținut ridicat în alcool) crește riscul de cancer esofagian într-un procent mult mai mare, dacă este însoțit de mese foarte calde.

4. Cancer de sân:

 Practic, toate cercetările efectuate asupra cancerului de sân susțin ipoteza că ingestia de alcool, fie sub formă de bere, lichior sau vin, reprezintă un factor de risc în apariția sa, fiind capabil să dubleze numărul de cazuri. Concluzia este că alcoolul este un factor de risc pentru apariția cancerului de sân, după cum concluzionează Longnecker în meta-analiza sa, publicată în anul 1994. În următoarele publicații s-a stabilit că în cazul a mai mult de trei băuturi care conțin alcool incidența acestui tip de cancer a fost mai frecventă decât în rândul femeilor care nu consumau alcool.

 Într-o meta-analiză (care este analiza mai multor lucrări de specialitate) care a fost publicată în JAMA (jurnalul medical de mare prestigiu) în anul 1988, s-a concluzionat că, consumul a 24 de grame de alcool zilnic, poate fi un factor de risc important în cazul apariției cancerului mamar, deși nu este o cauză directă a apariției acestuia.

 De asemenea, într-un studiu similar, s-a indicat faptul că riscul poate fi de până la 18 ori mai mare, la femeile care consumă 24 de grame de alcool zilnic decât în rândul femeilor care nu consumă alcool, cu condiția ca vârsta lor să fie cuprinsă între 50 și 59 de ani. La celelalte grupe de vârstă, nu există dovezi de creștere a riscului de cancer de sân. Această ultimă concluzie este confirmată (cu unele diferențe) în cele trei lucrări următoare, prima și cea de-a doua fiind efectuate în cazul femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 54 de ani.

 Prin urmare, putem deduce că grupul de femei expuse riscului este, fără îndoială, cel al femeilor care sunt în premenopauză și în primii ani de postmenopauză. În acest caz apare următoarea întrebare: dacă alcoolul este un factor de risc pentru cancerul de sân, care este o tumoare dependentă de hormoni, ar fi și pentru un alt tip de cancer dependent de hormoni, cum ar fi cel uterin și ovarian? Răspunsul este nu, deoarece s-a dovedit că alcoolul nu reprezintă nici un risc sau este scăzut, pentru ultimele două tipuri de tumori, acest lucru fiind confirmat de o analiză publicată în 2012, în care consumul de alcool practic prezintă cifre similare pentru femeile care consumau și cele care nu consumau alcool.

 Desigur, trebuie să indicăm faptul că eliminarea sau moderația în consumul băuturilor alcoolice poate fi o măsură de prevenire a cancerului de sân și mai ales femeile aflate în perioada de pre și post menopauza, ar trebui să adopte această măsură. Nu în cele din urmă, cercetările sugerează că există o puternică asociere între densitatea mamografică, riscul de cancer mamar și consumul de alcool.

 Prima parte a articolului poate fi citita aici