Legătura dintre alimentație și apariția cancerului

 Recent, a fost publicată o știre care a făcut înconjurul lumii și care poate fi punctul de plecare al unei noi terapii contra cancerului metastazic, și anume: „Celulele tumorale depind de grăsimi pentru a forma metastaze”- titrau multe medii de comunicare din întreaga lume.

 Într-adevăr, se pare că cercetătorii încep să înțeleagă tot mai mult procesul prin care se produc metastazele și se confirmă, încă o dată, faptul că alimentația este în strânsă legătură cu apariția cancerului. Știința confirmă faptul că, mai ales pacienții diagnosticați cu cancer nu pot să mănânce orice și oricum, deoarece alegerile alimentare au un aport foarte mare în declanșarea și dezvoltarea acestei boli.

Un studiu important despre grăsimi și metastaze

 Studiul menționat la începutul acestui articol a fost publicat recent în revista „Nature” și a fost condus de cercetătorul Salvador Aznar Benitah de la Institutul de Cercetare Biomedică (IRB Barcelona). În cadrul acestui studiu a fost identificată o proteină care este capabilă să inițieze procesul de apariție al metastazelor și care este denumită CD36.

 Această proteină, care se găsește în membranele celulelor tumorale, este cea responsabilă de capturarea sau internalizarea acizilor grași. Atunci când această proteină este prezentă în membrana unei celule tumorale este mult mai probabil ca celula să facă metastaze decât atunci când aceasta nu este prezentă. Această proteină absoarbe colesterolul de tip LDL circulant și îl utilizează pentru a susține membranele celulare și pentru a ajuta astfel celulele tumorale să migreze și să invadeze alte organe.

 S-a descoperit astfel că proteina CD36 poate fi responsabilă de metastazele care apar în cazul cancerului cavității orale, a ovarelor, sânilor, pielii, vezicii urinare și a plămânilor. Cercetătorii consideră că această proteină poate determina apariția metastazelor în orice tip de cancer.

 Odată ce a fost stabilită legătura dintre CD36 și grăsimi, următoarea întrebare care apare este: consumul de grăsimi are vreun efect direct asupra apariției metastazelor?

 Cercetătorii acestui studiu au dat unui grup de cobai de laborator o dietă bogată în grăsimi saturate și de tip trans (cu aproximativ 15% mai mult decât consumul normal, care ar fi echivalentul unei diete de tip fast-food în cazul oamenilor). După aceea, au inoculat cobailor un tip de cancer oral în cazul căruia, în condițiile obișnuite de dietă, aproximativ 30% dintre cobai dezvoltau metastaze. Cu un procent mai ridicat de grăsimi în sânge, aproximativ 80% dintre cobaii respectivi au dezvoltat metastaze de dimensiuni mai mari decât cobaii cu dietă "standard".

 De asemenea, cercetătorii au testat efectele grăsimilor asupra metastazelor cu un acid gras specific, mai exact cu acidul palmitic. Acest acid gras este prezent în uleiul de palmier, în carne, în produsele lactate și în grăsimea umană. Cercetătorii au tratat o tumoră orală timp de două zile cu acid palmitic, iar după aceea l-au injectat cobailor care aveau o dietă normală. Odată ce acidul palmitic le-a fost inoculat cobailor, tumorile respective au trecut de la o frecvență metastatică de la 50% la 100%. Mai exact, toți cobaii au dezvoltat metastaze, iar în plus, s-a dovedit că acestea depindeau de proteina CD36, menționată anterior.

 Vestea bună este însă că atunci când cercetătorii au blocat această proteină, riscul de metastaze a dispărut, iar aceasta a deschis practic oportunitatea de a crea anumite medicamente care să blocheze această proteină și care în plus, să permită crearea anumitor obiceiuri alimentare care să reducă nivelul grăsimilor disponibile care să hrănească tumorile.

Ce este acidul palmitic?

 Acidul palmitic este un acid gras saturat și este principalul acid gras saturat care este prezent în dietă. Acidul palmitic este considerat a fi acidul gras saturat cel mai dăunător pentru sănătate datorită efectului său direct asupra nivelelor de colesterol sanguin. Conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, consumul excesiv de acid palmitic crește riscul de a suferi de boli cardiovasculare, practic la același nivel ca grăsimile trans, iar cele mai recente studii confirmă faptul că crește riscul de a suferi de cancer.

 Dacă acidul palmitic se combină cu acizii grași mononesaturați, precum acidul oleic sau acidul linoleic, efectul asupra colesterolului sanguin nu este semnificativ. Acest lucru se petrece cu uleiul de măsline sau cu cel de cocos. Dacă vorbim de uleiul de măsline sau de uleiul de cocos extravirgin, acest acid palmitic nu este problematic. Totuși, când acidul palmitic se hidrogenează sau se amestecă cu alte grăsimi hidrogenate, atunci devine o problemă, deoarece crește colesterolul de tip LDL și scade cel de tip HDL. Aceasta înseamnă creșterea riscului de cancer și de boli cardiovasculare. Acidul palmitic se găsește în orice tip de alimente procesate (de genul fast-food sau junk-food).

Acidul palmitic: tipuri și surse alimentare

 Există două tipuri de acid palmitic și anume:

 1. Acidul palmitic de proveniență naturală, care este prezent în principal în uleiul de palmier, însă și în uleiul de cocos, uleiul de măsline, în grăsimea umană, laptele matern, carnea roșie, produsele lactate, însă în condiții normale, acest acid gras este însoțit de alți acizi grași precum acidul oleic și acidul linoleic și nu reprezintă o problemă, cu condiția să fie consumat în cantități moderate.

 2. Acidul palmitic de proveniență industrială. Acesta se obține în principal din uleiul de palmier sub formă de săruri de sodiu (palmitat sodic). Palmitatul sodic se utilizează în scopuri diferite, cum ar fi: fabricarea de săpunuri, produse cosmetice și detergenți. În industria farmaceutică palmitatul sodic se utilizează la fabricarea unor sisteme de eliberare prelungită, iar în industria alimentară, acesta se utilizează pe larg ca agent texturizant, în special în cazul alimentelor procesate și pe post de conservant în unele produse. Este important să semnalăm faptul că palmitatul de sodiu este un aditiv permis în produsele etichetate ca fiind organice sau ecologice. Pentru a fi obținut, uleiul de palmier este rafinat și dezodorizat, iar după aceea este hidrogenat.

 Acest acid gras saturat se găsește în carne (mai ales în grăsimile care provin din carnea roșie și pielea de carne albă), în produsele lactate (unt, brânză și smântână) și în uleiurile vegetale cum este uleiul de palmier. Acidul palmitic este principalul component al margarinei. În rezumat, acidul palmitic este prezent în: produsele de patiserie industrială, înghețată, margarină, snacks-uri, ciocolată, mâncarea semi-preparată, chiar și în unele formule de lapte praf.

 Pe etichetele produselor alimentare, acidul palmitic se găsește sub denumirea de ulei de palmier sau acid palmitic, însă uneori este indicat doar ca ulei vegetal sau grăsime vegetală. Se recomandă evitarea acestor produse alimentare.

Recomandări pentru reducerea consumului de acid palmitic:

 Reducerea sau renunțarea la consumul acidului palmitic nu este doar o chestiune de sănătate, ci din păcate, utilizarea masivă a uleiului de palmier contribuie la un important dezastru ecologic și social, la despădurirea unor întregi zone verzi ale planetei și la dispariția urangutanilor și a altor specii rare de animale.

 Pentru a evita pe cât posibil consumul de acid palmitic, puteți să:

 1. Reduceți consumul de carne și derivatele sale;

 2. Reduceți consumul de produse lactate;

 3. Limitați sau eliminați din dietă produsele procesate;

 4. Creșteți consumul fructelor și legumelor proaspete;

 5. Alegeți pentru gătit uleiul extravirgin de măsline;

 6. Consumați alimente care nu conțin acid de palmier sau acid palmitic, cele mai recomandate sunt uleiul extravirgin de măsline și uleiurile presate la rece de floarea-soarelui, struguri, migdale, susan, cânepă, etc.