Alcoolul, un factor extrem de nociv pentru sănătate

 Corpul nu arde în mod eficient carbohidrații și în general ne lasă mai înfometați câteva ore mai târziu, iar alcoolul este și el un carbohidrat. De asemenea, alcoolul poate cauza deteriorări grave ale tuturor organelor, având efecte negative în principal asupra sistemului nervos, ficatului și inimii și interferează în reacțiile chimice care au loc în creier. De asemenea, alcoolismul provoacă moartea neuronilor și reduce viteza de transmisie a impulsurilor nervoase.

 Conform Agenției Internaționale pentru cercetarea cancerului (IARC fiind sigla sa în engleză) consumul de alcool crește riscul apariției cancerului de:

 - Colorectal

 - Esofag

 - Faringe

 - Laringe

 - Ficat

 - Pancreas

 - Sân

Riscul de cancer crește odată cu consumul de alcool

 Într-un articol publicat în revista de specialitate Addiction, cercetătorii au descoperit dovezi de necontestat referitoare la faptul că alcoolul este relaționat cu apariția unor tipuri de cancer, cum sunt cele menționate anterior.

 Studiile epidemiologice au sugerat faptul că alcoolul a contribuit din păcate cu mai mult de 5.8% dintre toate decesele cauzate de cancer la nivel mondial.

 Procentajul deceselor relaționate cu alcoolul și cancerul, a crescut cu aproximativ 63% în ultimii 12 ani, mai bine de 3.6% în 2003 și 5.8% în 2015 în întreaga lume.

 Această creștere poate fi de asemenea rezultatul și altor factori din stilul de viață al persoanelor care suferă de cancer provocat de alcool, cum ar fi obiceiuri alimentare dezechilibrate, lipsa exercițiilor fizice și o calitate scăzută a somnului.

 Un alt studiu a relaționat inclusiv un consum scăzut de alcool cu aceeași listă de tipuri de cancer. Cercetătorii au analizat cazurile a aproximativ 136 000 bărbați și femei de-a lungul unei perioade de 30 ani și au descoperit că persoanele care fumau, inclusiv cele care renunțaseră la acest obicei, au avut rate mai ridicate ale unor tipuri de cancer relaționate cu alcoolul în comparație cu persoanele care nu fumaseră niciodată.

 Acest studiu a mai arătat că tabagismul este un factor important în dezvoltarea acestor tipuri de cancer, mai ales atunci când este relaționat cu consumul de alcool. Aminele heterociclice eliberate în timpul aprinderii unei țigări interferează cu o corectă replicare a ADN-ului, determinând apariția mutațiilor care provoacă formarea celulelor canceroase. Tutunul și periculoasele substanțe chimice care îl compun constituie una dintre principalele cauze ale apariției cancerului. Fumatul este asociat cu un risc major pentru cancerul de plamâni, al organelor digestive și inclusiv al organelor genitale.

Recurența cancerului de sân este relaționată cu alcoolul

 Societatea Americană contra Cancerului avertizează că inclusiv doar câteva pahare de alcool consumate pe săptămână poate crește riscul de cancer de sân. Riscul este mai mare în cazul femeilor care au nivele scăzute de folați. Folații sunt de fapt vitaminele din complexul B și sunt solubili în apă, însă au un rol relativ diferit de restul vitaminelor B deoarece nu participă la metabolizarea energiei. Folații ajută corpul să metabolizeze vitamina B12 precum și aminoacizii. Aceștia mai ajută organismul să formeze celule noi, prin intermediul copierii și sintetizării ADN-ului. 

 Cancerul este determinat de deteriorarea ADN-ului celular. Având în vedere faptul că folații au rolul de a asigura formarea corespunzătoare a celulelor ADN, ei pot în același timp să și prevină deteriorarea celulelor și împiedică înmulțirea celulelor deteriorate. Un nivel scăzut de folați din sânge este asociat cu un risc crescut de cancer cervical, de sân, colon, creier și plămâni. Cea mai bună modalitate de a asigura cantitatea necesară de folați este prin consumul a cel puțin cinci porții de fructe și legume proaspete zilnic.

 O altă cercetare a relaționat recurența cancerului de sân cu consumul alcoolului. Aceste două rezultate par să fie cauzate de capacitatea alcoolului de a crește nivelele de estrogen din corp. Alcoolul afectează de asemenea sistemul hormonal și în cazul bărbaților. Consumul cronic de alcohol este relaționat cu insuficiența testiculară și infertilitatea masculină.

 Simptomele de efeminare care apar în cazul bărbaților care consumă frecvent alcool, sugerează faptul că alcoolul conține de asemenea fitoestrogeni biologic activi. Fitoestrogenii sunt substanțe de origine naturală și se găsesc în unele plante, cum sunt soia, semințele de in, grâul, lintea și semințele de susan. Acești fitoestrogeni au o structură similară cu estrogenii pe care îi produce corpul și se unesc liber cu receptorii de estrogen.

 Cu toate că studiile medicale realizate în Asia au relaționat produsele pe bază de soia cu rate mai mici de cancer de sân, în Statele Unite nu s-au obținut aceleași rezultate. Această diferență ar putea fi relaționată cu diferite tipuri și cantități de produse care conțin fitoestrogeni de origine vegetală consumați în cele două țări.

 Creșterea nivelelor de estrogen din corp este relaționată de asemenea cu o rată mai mare de creștere celulară, importantă în dezvoltarea și progresia cancerului de prostată și unele tipuri de cancer de sân.

 Fiecare dintre aceste efecte s-a observat asupra persoanelor care consumă alcool moderat. Aceasta semnifică faptul că consumul alcoolului în cantități scăzute sau moderate nu elimină riscul de cancer de sân în cazul femeilor și a cancerului de prostată în cazul bărbaților.

 Rezultatele preliminare ale acestor studii sugerează faptul că dacă pacienții au fost diagnosticați cu cancer de sân sau de prostată, în special dacă suferă de supragreutate sau se află în perioada de postmenopauză, este recomandat să se elimine total consumul de alcool.

Cancerul de colon afectează mai multe persoane sub 50 de ani

 Cancerul de colon este de asemenea relaționat cu consumul de alcool. În cadrul unui studiu publicat în revista de specialitate Cancer, cercetătorii au arătat că 1 din 7 dintre persoanele diagnosticate cu cancer de colon avea mai puțin de 50 ani. Dovezile medicale actuale consideră vârsta de 50 ani ca fiind momentul în care încep să se manifeste semnele de cancer de colon.

 Cancerul de colon în cazul persoanelor mai tinere se pare că se detectează după ce apar simptomele bolii, cum ar fi obstrucția intestinală, fecale cu sânge și anemie. Cercetările au stabilit relația dintre cancerul de colon și consumul alcoolului. Încă din anul 1988, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat alcoolul ca fiind un factor carcinogen de Grupa 1.

 Grupa 1 este categoria de cel mai mare risc pe scala IARC, ceea ce înseamnă că există evidențe solide asupra faptului că alcoolul cauzează cancer. Un studiu publicat în anul 2011 a arătat că aproximativ 4% dintre cazurile de cancer din Marea Britanie erau atribuite consumului de alcool.

 Proporția a fost chiar mai mare pentru cancerul de gură și de gât, totuși cancerul colorectal a înregistrat cifra cea mai ridicată de cazuri relaționate cu consumul de alcool.

 Un alt studiu, publicat în revista de specialitate intitulată Nutrition and Cancer (Nutriția și cancerul) în anul 2014, a indicat un risc cu 70% mai mare de a dezvolta cancer de colon atunci când participanții au consumat una sau mai multe băuturi alcoolice zilnic, iar tipul de alcool nu a fost considerat un factor. Cu alte cuvinte, dacă participanții la acest studiu consumau bere, vin sau lichior, factorul de risc era același.

 Un alt studiu a evaluat pacienții care aveau antecedente de un tip specific de polipi colorectali numiți adenoame. Cercetătorii au descoperit faptul că consumul alcoolului a crescut în mod semnificativ riscul de a dezvolta un alt adenom colorectal, ceea ce la rândul său a crescut riscul de a dezvolta un cancer colorectal.

 Un instrument în dezvoltarea cancerului cauzat de alcool este efectul pe care îl are acetaldehida asupra ADN-ului. Acetaldehida este un metabolit al alcoolului care poate deteriora ADN-ul și împiedicând corpul să repare deteriorările. Acest metabolit este mai relaționat cu cancerul de gură, laringe, faringe, esofag și ficat.

 În general, alcoolul se descompune în ficat, unde se formează acetaldehida. Această substanță chimică determină că celulele din ficat să crească mai rapid, uneori mutate genetic.

 Acest proces poate cauza treptat cancer de ficat. Bacteriile care se găsesc în gură și în intestine pot descompune de asemenea alcoolul. Aceasta crește cantitatea de acetaldehidă la care sunt expuse gura, faringele, laringele și esofagul, ceea ce crește nivelul de deteriorare asupra ADN-ului celular, precum și riscul de cancer oral.

 Alte surse de acetaldehidă includ tutunul și potențiatorii de gust din alimentele procesate. Alcoolul a fost identificat ca fiind o sursă directă semnificativă, iar cercetătorii cer mai multe măsuri de sănătate publice pentru a reduce conținutul de acetaldehidă din alcool pentru a se reduce riscul de cancer.

Zahărul, un alt factor de risc pentru cancer

 Alcoolul este un carbohidrat, iar corpul îl metabolizează în zahăr, ceea ce crește riscul de tensiune arterială ridicată și rezistență la insulină. Deoarece nu are nicio valoare nutrițională, alcoolul este considerat ca fiind calorii goale. Alcoolul este unul dintre alimentele bogate în carbohidrați care poate dubla riscul de a dezvolta cancer prin creșterea expunerii la acetaldehidă și riscul de obezitate. Aceste calorii goale din alcool contribuie de asemenea la problema stringentă a obezității în lumea actuală.

 Un studiu realizat în anul 2013 de către Institutul de Cercetări Elvețian a arătat că aproximativ 40% din cheltuielile de sănătate din Statele Unite sunt determinate de bolile relaționate direct cu consumul excesiv de zahăr.

 În prezent, aproximativ un sfert dintre persoanele care trăiesc în Statele Unite sunt obeze, ceea ce implică un cost medical anual estimat la 147 bilioane de dolari. Conform Centrului de Control și Prevenire a Bolilor (CDC este sigla în engleză) din Statele Unite, în anul 2014 nu a existat niciun stat cu o prevalență de obezitate mai mică de 20%. Această cifră este surprinzător de diferită de cea oferită de CDC în anul 1990, dată la care niciun stat nu a avut o prevalență de obezitate egală sau mai mare de 15%.

 Recent, cercetătorii au relaționat de asemenea noi cazuri de cancer la adulți cu vârsta de aproximativ 30 având un indice ridicat de masă corporală (BMI) sau supragreutate sau obezitate. Un procent de 25% dintre cazurile de cancer în anul 2012 ar putea fi atribuit direct creșterii indicelui de masă corporală BMI începând cu anul 1992.

 Atât metabolismul zahărului, cât și celulele canceroase se dezvoltă într-un mediu anaerobic. De fapt, fără zahăr, multe tipuri de cancer sunt incapabile să producă din punct de vedere metabolic suficientă energie pentru a supraviețui.

 Atunci când se reduce consumul net de carbohidrați (carbohidrați totali fără fibre), aceasta poate distruge eficient celulele canceroase, înfometându-le.

 De exemplu, o doză de bere conține 13 grame de carbohidrați, un pahar de vin are 4 grame de carbohidrați, iar un cocktail alcoolic are 10 grame de carbohidrați. Așa cum se poate observa, doar un pahar de alcool consumat zilnic poate crește în mod semnificativ consumul de carbohidrați, ceea ce la rândul său contribuie cu apariția obezității, a rezistenței la insulină și dezvoltarea cancerului.

Rolul cetozei nutriționale în tratarea cancerului

 Travis Christofferson, autorul cărții intitulate "Tripping Overthe Truth: The Return of the Metabolic Theory of Cancer Illuminates a New and Hopeful Path to a Cure" (Dezvăluirea adevărului: teoria metobolică asupra cancerului ne arată o nouă cale către vindecare), prezintă numeroase dovezi care demonstrează că cetoza nutrițională ajută la prevenirea și la tratarea majorității tipurilor de cancer.

 Cetoza nutrițională, care se bazează pe o alimentație bogată în grăsimi sănătoase de calitate ridicată și o limitare semnificativă a carbohidraților întărește funcția mitocondrială. Un mitocondriu sănătos arde grăsimile în mod eficient, deoarece acestea sunt un combustibil ideal în comparație cu zahărul. În ceea ce privește grăsimile sănătoase, cheia constă în adăugarea acestora în dieta zilnică pentru a înlocui carbohidrații și excesul de proteine. Nutriționiștii recomandă ca surse de grăsimi sănătoase următoarele alimente: măslinele și uleiul extravirgin de măsline; nucile crude organice, în special nucile de macadamia, care au un conținut redus de proteine și de grăsimi de tip omega-6; nuca de cocos și uleiul organic de cocos; untul obținut din lapte organic, gălbenușurile de ouă organice și fructul de avocado.

 Premiza în cadrul acestei teorii este aceea că celulele canceroase au nevoie de glucoză pentru a se dezvolta. Odată ce carbohidrații intră în corp prin intermediul alimentației, aceștia se transformă în glucoză, de aceea prin eliminarea consumului de carbohidrați, celulele canceroase se vor autodistruge. În literatura de specialitate, acest proces este numit apoptoză sau moarte celulară programată, proces prin care celulele declanșează propria lor auto-distrugere ca răspuns la un anumit semnal.

 Dr. Dominic D´Agostino împreună cu o echipă de cercetători de la Universitatea de Sud din Florida, Statele Unite a descoperit că atunci când animalele de laborator erau alimentate cu o dietă fără carbohidrați, au supraviețuit unui cancer metastazic foarte agresiv și au avut cele mai bune rezultate în comparație cu cobaii tratați cu chimioterapie.