Sanohelp

Sanohelp - Extract de turmeric. 

    Antitumoral. Antiinflamator.

Vitamina c alcalina forte

     Vitamina C Alcalină Forte.

   Alcalinizantă. Antioxidantă.

Sanocell

        SanoCell - Antitumoral.

    Antioxidant. Anticancerigen.     

  

Vindecarea emoțională

Stresul cronic poate produce cancer

Scris de Ayurvedic Medica

Care este legătura dintre cancer și stresul cronic?

 Stresul cronic este terenul ideal de reproducere pentru ca organismul să creeze un răspuns inflamator și imunosupresor. Conform cercetătorilor din domeniul imunologiei tumorale, s-a constatat că cancerul apare dintr-un proces inflamator cronic.

 Depresia și stresul cronic, poate chiar fără să ne dăm seama, ne expun riscului de a crea un mediu pro-inflamator care poate duce la cancer. Asocierea dintre stres și cancer este foarte actuală. Pentru a putea discuta acest lucru, trebuie să ne fie clare trei ipoteze de bază:

 1. Totul din viața noastră este reglementat direct sau indirect de creier.

 2. Capacitatea organismului de a se repara, de a se vindeca, este robustă și redundantă, adică are mai multe mecanisme de auto-vindecare.

 3. Stresul, la fel ca orice factor capabil să provoace rău unei persoane, trebuie să aibă un impact cronic pentru a satura mecanismele de reparare ale organismului.

 Este important să clarificăm, de asemenea, de la început că o serie de dificultăți înseamnă că rezultatele experimentale, care au fost obținute de-a lungul anilor pentru a confirma această asociere la oameni, nu au fost atât de concludente pe cât ar fi dorit cercetătorii lor.

 Din diferite motive, cum ar fi:

 - Numărul mare de oameni de care ar fi nevoie pentru a le confirma.

 - Perioada de supraveghere este extrem de lungă pentru ca evenimentele evaluabile să se producă.

 - Cantitatea de parametri poluanți este foarte mare: obiceiuri de viață, sedentarism, dietă, exerciții fizice, fumat, alcoolism, etc.

 Toate acestea au determinat ca cele mai importante studii pentru a determina această asociere să provină din studii epidemiologice și meta-analize. Am putea spune că majoritatea studiilor ar fi de acord să concluzioneze că relația dintre stres și cancer există.

 O serie de studii efectuate cu rude ale pacienților aflați în terapie intensivă la spitalele americane au arătat că, după un mare stres continuu, limfocitele T ale acestor persoane - care sunt cele care atacă cancerul în corpul nostru - nu funcționează. Sistemul lor de apărare lor a fost redus de efectul stresului sever și permanent.

Cum ne influențează o traumă emoțională?

 Una dintre cele mai frecvente situații pe care oncologii se confruntă în practica zilnică este cea a persoanei care este diagnosticată cu cancer și care susține că a suferit un traumatism emoțional mare în ultimii doi sau trei ani: pierderea unei persoane dragi, un divorț, pierderea unui loc de muncă sau un conflict familial grav și nerezolvat, printre altele de acest tip.

 Traumele psihologice sunt de asemenea suferite și în organismul fizic. În astfel de cazuri, specialiștii asociază trauma cu apariția cancerului. Această asociație există și toți poate am văzut această experiență la un prieten sau rudă, dar nu ar fi corect să spunem că această traumă emoțională este originea cancerului.

 Procesul canceros are un drum lung, de la momentul în care o persoană inhalează prima țigară până la apariția cancerului pulmonar, pot trece 20-25 de ani. De exemplu, cei care lucrează cu azbest au dezvoltat cancer pleural numit mezoteliom în termen de 30 de ani de la primul contact cu această substanță.

Cum supraviețuiesc celulele defectuoase?

 Ceea ce putem spune este că toți producem mutații celulare în fiecare zi. Corpul nostru produce trilioane de celule pe zi și este logic ca din această imensă fabrică care este corpul nostru unele dintre celule să iasă defecte, mutante sau aberante. Marea majoritate a acestor celule defecte sau mutante nu sunt viabile și organismul însuși este responsabil pentru eliminarea lor.

 Dar în cazul câtorva, propria lor mutație le oferă un avantaj față de alte celule normale: le conferă proprietatea „nemuririi” și, chiar în acest moment, ni se prezintă o posibilă concentrare a cancerului dacă supraviețuiește mediului său. Este darwinism pur, acele celule defecte care se adaptează la mediu vor supraviețui. Stresul intens și continuu ar favoriza o astfel de supraviețuire celulară.

 Capacitatea sa inflamatorie va acționa pentru a promova creșterea acestei focare tumorale, care, în alte circumstanțe, ar fi destinată să trăiască în letargie sau să fie eliminată de corpul însuși. Prin urmare, ar fi o chestiune de timp, de 2 sau 3 ani, ca cancerul să apară și să fie diagnosticat.

Stresul cronic poate activa tumorile

 Stările de frică, anxietate și depresie activează căile de stres ale creierului nostru și provoacă răspunsuri măsurabile în corp. Aceste căi pot induce producția de neurotransmițători și hormoni care pot modifica mediul tumoral.

 În stările de stres, se știe că nivelurile de catecolamine, epinefrină și norepinefrină sunt crescute și că aceste substanțe din sânge pot activa receptorii de pe celulele canceroase și pot regla o mare varietate de funcții tumorale, cum ar fi creșterea, migrația și invazia acestora.

 Inițial, cercetările privind relația dintre stres și cancer s-au concentrat asupra efectelor imunosupresoare ale stărilor de stres continuu, ceea ce a dus la acceptarea stresului ca factor care ar altera supravegherea imunitară și, prin urmare, ar favoriza apariția cancerului.

 Alte studii au arătat efectele stresului cronic prin inducerea eliberării de radicali liberi de oxigen, modificarea membranei celulare și afectarea reparării deteriorării ADN-ului.
În ultimii 10 ani, cercetările s-au concentrat asupra modului în care stresul influențează formarea vaselor de sânge tumorale (angiogeneza), invazia tumorii, efectele asupra mediului celular al tumorii și inflamația.

 S-a dovedit că în perioadele de stres creierul nostru produce substanțe pro-inflamatorii care acționează ca un teren de reproducere pentru tumori. Inflamația favorizează creșterea canceroasă, iar stresul induce un răspuns inflamator și imunosupresor al organismului.

Tehnici și alimente care ajută contra stresului cronic

 Prin urmare, am putea spune că stresul cronic ar fi un factor care favorizează creșterea tumorilor, dar nu singurul din motivele pe care le-am adus la început: obiceiurile persoanei, nutriția, fumatul sau genetica individului, printre altele.

 De aceea, încorporarea în viața noastră a unor obiceiuri sănătoase care urmăresc reducerea stresului și, odată cu aceasta, reducerea proceselor inflamatorii din corpul nostru ar fi în concordanță cu ceea ce știm deja dintr-o perspectivă științifică.

 Astfel, în cele mai cunoscute centre de cancer din Statele Unite, pacienților li se recomandă să practice tehnici anti-stres precum yoga, așa-numitele tehnici de Mindfulness, Tai chi sau meditație, pe lângă recomandarea consumului de alimente antioxidante și substanțe nutritive antiinflamatoare, cum ar fi:

 - Fructe: fructe de pădure, cireșe, citrice.

 - Legume: legume cu frunze verzi, ardei gras, sfeclă, țelină, broccoli.

 - Cereale integrale.

 - Leguminoase, precum năut, linte, fasole, mazăre.

 - Condimente: ghimbir, curcuma.

 - Oleaginoase: migdale, nuci, caju, alune de pădure.

 Cu toții producem mutații celulare în fiecare zi, pe care corpul nostru este responsabil să le elimine. Cu toate acestea, stresul continuu favorizează creșterea lor.

Stresul cronic: cum să eliberăm emoțiile care îl cauzează?

 Emoțiile slab digerate se ascund adesea în spatele stresului care ne face să cădem în comportamente repetitive. Terapiile corporale precum reflexoterapia și practicile precum meditația vă ajută să le eliberați.

 Stresul inflamează, oxidează și reduce apărarea corpului nostru. Îl atribuim unui stil de viață frenetic, dar originea sa profundă se află în emoții neintegrate care activează răspunsuri fizice și psihice repetitive.

 Obținem tot ce este mai bun din noi înșine atunci când gândim în mod relaxat. Conștiința curge și se manifestă pe planul fizic. O experimentăm ca o inspirație care aduce creativitate, perspective și idei noi în mintea noastră. Datorită impulsului emoțiilor, atunci când suntem relaxați transformăm ideile în acțiuni eficiente care contribuie la trăirea unei vieți pline. Dar dansul dintre gânduri, emoții și comportamente poate provoca bucurii sau poate provoca suferință. Emoțiile joacă un rol fundamental în acest sens. Deși le simțim ca parte a vieții interioare, a sufletului, adevărul este că emoțiile se materializează fizic în corp sub formă de compuși numiți peptide.

 Biochimista Candace Pert a definit peptidele ca fiind „molecule de emoție” care sunt distribuite prin fluxul sanguin în tot corpul. În acest fel, întregul organism participă la starea emoțională și, prin urmare, este posibil și accesul sentimentelor prin piele și terapii fizice.

 Pe de altă parte, ne identificăm excesiv cu anumite gânduri și emoții și uităm că acestea sunt o posibilitate printre mulți, o expresie a conștiinței noastre printre altele posibile.
Dacă credem că suntem ceea ce gândim și simțim la un moment dat, vom acorda o importanță absolută gândurilor noastre și vom rezista să le schimbăm.

 Gândurile pot genera contradicții și conflicte cu propriile noastre experiențe sau cu alte persoane și, ca rezultat, emoțiile pot fi dureroase. Prin urmare, centrul a nenumărate practici spirituale este să nu ne mai identificăm cu mintea, emoțiile și percepțiile noastre. Această oprire de identificare cu mintea ne permite să trăim prezentul în toată plinătatea sa, fără a ne atașa de anumite expresii psihologice, emoționale sau fizice.

Când stresul devine cronic

 Axa HPA este activată atunci când hipotalamusul (o structură neuronală din regiunea limbică a creierului) detectează un semnal de amenințare. Instantaneu, hipotalamusul avertizează glanda pituitară (conducătorul sistemului endocrin) despre pericolul detectat, astfel încât glandele pituitare ordonă glandelor suprarenale să secrete adrenalină, hormonul care ne pregătește pentru răspunsul protector: luptă sau fugă.

 Acest mecanism ne-a servit perfect atunci când aveam nevoie să urcăm rapid într-un copac, dar nu ne ajută când astăzi avem nevoie să gândim creativ sau să luăm o nouă perspectivă asupra situației noastre. Mai mult, spre deosebire de amenințările fizice, a căror prezență este identificabilă și tranzitorie, amenințările psihologice au o prezență constantă în mintea noastră. Luați în considerare, de exemplu, frica de a fi afectați de criza economică sau chiar mai subtil, îngrijorarea cu privire la faptul că nu suntem suficient de atrăgători sau că nu ne realizăm cele mai prețuite vise.

Efectul stresant al emoțiilor închistate

 Deși ne poate forța să performăm la maxim în anumite situații, stresul nu ne ajută să ne dez-identificăm de minte, iar acest lucru este cheia bunăstării noastre și a evoluției noastre spirituale. În acest moment, este important să înțelegem cum creierul nostru decide că o situație este periculoasă pentru noi. Creierul uman este alcătuit din trei straturi concentrice, respectiv: trunchiul cerebral, regiunea limbică și neocortexul.

 - Trunchiul cerebral sau „creierul reptilian”: este cel mai interior și cel mai vechi strat al creierului. Este responsabil pentru reglarea funcțiilor de bază și involuntare (cum ar fi respirația sau bătăile inimii) și participă împreună cu regiunea limbică la răspunsul de „luptă sau fugă”.

 - Regiunea limbică: tocmai este cea care se ocupă de a face o evaluare rapidă a situațiilor pentru a avertiza despre pericol. Uneori se mai numește și „creierul emoțional”. În această parte automată sau inconștientă a creierului nostru, informațiile cu toate detaliile fiecărei experiențe sunt stocate cu atenție, incluzând percepțiile senzoriale, experiențele emoționale, reacțiile fizice ale corpului și răspunsurile de protecție.

 - Neocortexul: acest strat, cel mai extern și cel mai recent din punct de vedere evolutiv, ne permite să reflectăm și să fim conștienți. Studiile efectuate cu meditatori experimentați arată o activare mai mare a neocortexului și mai puțin a celorlalte două straturi.

 Dintre aceste trei straturi, regiunea limbică are funcția de a compara în mod constant informațiile din experiența prezentă cu informațiile stocate din trecut și în fața oricărei similitudini minime care sugerează pericol, activând axa HPA. Acest lucru poate funcționa foarte precis cu amenințări externe - cum ar fi prezența unui leu! - dar este foarte subiectiv atunci când vine vorba de amenințări psihologice.

 Mai mult, luarea trecutului ca referință ne face dificil să trăim experiența prezentă în toate nuanțele și posibilitățile sale. Astfel, emoțiile ne pot servi inspirația și împlinirea sau pot activa în mod inutil răspunsuri de protecție. Acest lucru se întâmplă atunci când emoțiile nu au fost integrate: au fost trăite cândva în trecut, fără a fi capabile să facă față în totalitate datorită intensității lor negative și au fost asociate cu durere psihologică. Când se activează o emoție neintegrată în neocortex, se declanșează gândurile negative care o hrănesc; un circuit care ne face rău.

Credințe care întăresc suferința și anxietatea

 Aceste emoții stocate în inconștient, în sistemul limbic, sunt conectate la credințe specifice. Când este activată o emoție neintegrată, credința asociată servește drept justificare pentru starea noastră emoțională, provocând o serie de gânduri negative care, la rândul lor, alimentează aceeași emoție. Acest circuit repetitiv în care emoțiile și convingerile asociate se alimentează reciproc generează rezistență și pot exista momentan sau pentru perioade lungi de timp. În unele cazuri, poate fi un ciclu vicios în care ne trăim întreaga viață. Stresul cronic este, în acest caz, factorul determinant care ne ține în acest impas pe baza activării constante a axei HPA asociată cu amenințarea suferinței.

 Pe de altă parte, există multiple efecte negative ale stresului cronic asupra sănătății noastre fizice. Secreția constantă de cortizol și catecolamine ne inflamează, ne oxidează și îmbătrânește corpul. Iar odată ce nivelul zahărului crește, tensiunea arterială crește, unele activități metabolice încetinesc și, mai presus de toate, sistemul imunitar este inhibat, ceea ce favorizează dezvoltarea a tot felul de boli.

 Pe lângă efectele fizice, stresul favorizează comportamentul automat sau inconștient, limitează abilitățile creative, posibilitatea de a lua decizii în mod liber și de a evolua. Ne face mai vulnerabili la manipulare externă și mai presus de toate ne face să suferim. Dacă nu devenim pe deplin conștienți de modul în care funcționează mintea noastră și de modul în care aceasta este conectată la emoții și la corpul fizic, vom fi „deturnați” de tipare automate repetitive și vom pierde capacitatea de a fi obiectivi, de a crea și de a ne dezvolta din neocortexul nostru potențial ca indivizi liberi.

Tehnici mentale și fizice pentru combaterea stresului

 Din fericire putem pune cunoștințele despre neuroștiințe în slujba unei sănătăți holistice care integrează corpul și mintea prin conștiință. Ne putem da seama că suntem o conștiință care poate transcende, auto-observa și transforma propriile noastre gânduri și emoții, fără a ne fixa, fără a ne identifica cu ele. Apoi nu ne mai simțim amenințați de percepția noastră asupra situației sau de opiniile altora. Mecanismul de supraviețuire nu mai este activat. Nu experimentăm stresul. Deși este posibil să experimentăm durere, am ieșit din suferință.

 A trăi prezentul pe deplin - aici și acum - fără a simți o amenințare constantă, fie ea fizică sau psihologică, este scopul spiritual prin excelență pentru nenumărate tradiții. Mulți înțelepți de-a lungul istoriei au vorbit despre acest mod de a percepe lumea și ne-au oferit tehnicile pentru a ajunge la această stare de conștiință. Diferitele practici meditative sunt un exemplu. Știm că persoanele care practică tehnici de meditație de tip Zen, Advaita Vedanta, Vipassana sau Mindfulness, printre altele, dobândesc capacitatea de auto-observare cu pasiune. În acest fel, atunci când apare o situație stresantă, aceștia pot acționa cu gândire, eficiență și adecvare, mai degrabă decât să fie purtați de frici și alte blocaje.

 În plus față de aceste discipline mentale, putem promova conștientizarea prin tehnici corporale care dezactivează axa HPA și cu aceasta bucla de feedback gând-emoție. Una dintre aceste terapii, printre altele care lucrează asupra emoțiilor prin corp, este Reflexologia Integrării Stărilor Emoționale (Reflexologie ESI). Datorită celor mai recente cunoștințe din domeniul neuroștiințelor știm că prin picioarele noastre putem accesa întregul sistem nervos și, prin urmare, orice reziduu emoțional din corpul nostru care trebuie integrat. Acest lucru vă permite să evitați răspunsul protector, să reduceți gradul de rezistență și să integrați emoțiile traumatice care cauzează anxietate.

Reflexologia pentru combaterea stresului

 Reflexologia poate aduce conștientizarea momentului prezent, în timp ce cauzele inconștiente sunt eliminate în timpul unei experiențe relaxante. Modificările pot apărea la un nivel profund, fără ca pacientul să fie conștient de aceasta. De exemplu, o persoană cu o fobie își dă seama că aceasta dispare fără să știe cum s-a întâmplat.

 Cu discipline precum Reflexologia ESI, se dezvoltă stabilitatea emoțională care permite menținerea calmului minții, o cerință necesară pentru a crește gradul de conștientizare și a se elibera de cauzele anxietății. Tehnici precum reflexoterapia piciorului dezactivează axa HPA și, odată cu aceasta, bucla de feedback între gânduri și emoții. În plus față de a primi masaje în sesiuni individuale cu un profesionist, este, de asemenea, posibil să învățați un masaj de scurtă durată conceput pentru a dezactiva axa HPA.

 Reflexoterapia este un instrument simplu și eficient cu ajutorul căruia oricine își poate facilita evoluția și bunăstarea și îi poate ajuta și cei dragi. Tratamentul începe cu manipulări ale picioarelor care fac posibilă dezactivarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale și, prin urmare, întreruperea răspunsului fizic la stres. Acest lucru permite organismului să activeze toate mecanismele de auto-vindecare care au fost inhibate de stres.

 La rândul său, reflexoterapia permite picioarelor să-și recapete funcția de conectare cu pământul și cu mediul înconjurător. Din această conexiune, se recuperează încrederea în sine și crește puterea de a face față fluctuațiilor emoționale. Un avantaj al lucrului cu picioarele respectă ritmul de evoluție al fiecărei persoane. Rezistența inconștientă la schimbare este redusă și favorizată, dar fără a se impune nimic. Mai mult, reflexoterapia nu numai că nu este contraindicată cu nicio altă terapie, ci și îmbunătățește efectele sale pozitive, de aceea este considerată o tehnică integrativă.

Meditația, o armă contra stresului

 În timpul meditației succesiunea gândurilor și emoțiilor este observată fără a reacționa la acestea: acest lucru ajută la acceptarea și integrarea lor. Modificări apar chiar și la nivel fizic în structurile creierului (cortex prefrontal ventromedial, hipocamp, amigdala) legate de gestionarea fricii. Acest lucru se reflectă într-o serie de beneficii concrete în sănătatea noastră fizică și mentală.

 Meditația inițiază un răspuns hipotalamic care reduce secreția hormonului cortizol, dezactivează sistemul nervos simpatic, care provoacă stres, și activează sistemul nervos parasimpatic care se relaxează. În consecință, meditația ne reduce riscul de îmbolnăvire.

 Pe de altă parte, meditația scade nivelul inflamației și îmbunătățește starea imunitară. Studiile indică faptul că persoanele care meditează regulat de 5 ani suferă cu 80% mai puține boli cardiovasculare și cu 73% mai puține alte afecțiuni minore de sănătate. Pe de altă parte, ne oferă o mai mare seninătate. Ines Sague, instructor de meditație și profesor de yoga, ne asigură că practica meditației ne permite să trecem de la „un răspuns mai emoțional la unul mai senin; ne oferă un control mai mare asupra gândurilor și emoțiilor noastre și care generează o mai mare cunoaștere de sine, echilibru și capacitatea de a face față problemelor și provocărilor aduse de viața de zi cu zi”. Practicarea a 10 minute de meditație de două ori pe zi este suficientă pentru a obține schimbări pozitive și pentru a combate în mod eficient stresul și pentru a evita ca acesta să devină cronic.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Mai poţi citi din vindecarea emoțională

Stresul emoțional și canc…

Legătura dintre stresul emoțional și cancer  Oamenii de știință au descoperit că stresul emoțional de zi cu zi poate fi un factor declanșat...

Mai mult

Stresul cronic poate prod…

Care este legătura dintre cancer și stresul cronic?  Stresul cronic este terenul ideal de reproducere pentru ca organismul să creeze un răs...

Mai mult

Vizualizarea și vindecare…

Ce este vizualizarea? Cercetările recente au arătat că procesul de vizualizare vă poate spori în mod semnificativ sănătatea, iar acest luc...

Mai mult

Traumele emoționale și ap…

Efectele pe termen lung ale traumelor emoționale  Războiul, dezastrele naturale, pierderea unei persoane iubite, abuzul domestic, problem...

Mai mult

Carcinofobia: simptome, c…

Ce este carcinofobia?  Ideea dezvoltării cancerului poate deveni o obsesie care afectează calitatea vieții. Deși, în prezent, prima cauză a...

Mai mult

Despre efectul Nocebo și …

Ce este efectul Nocebo?  Efectul Nocebo constă în a suferi o serie de efecte adverse ca rezultat al așteptărilor negative care ne fac să cr...

Mai mult

Meditația reduce stresul …

Ce este și cum ne afectează stresul?  Știința avansează tot mai mult în cercetările legate de cancer. Recent, au fost publicate rezultatele...

Mai mult

Stresul emoțional și risc…

Cum poate stresul emoțional să crească riscul de cancer de sân?  Multe persoane, dar mai ales femeile se confruntă adeseori cu sentimente d...

Mai mult

8 obiceiuri benefice împo…

Cercetări despre remisia spontană a cancerului  Până în prezent, mai mult de 1.000 de studii medicale au documentat pacienți cu cancer care...

Mai mult

Cancerul și factorii emoț…

Cancerul și emoțiile  Dezvoltarea cancerului depinde de mulți factori: celulari, genetici, ambientali și nu în ultimul rând, emoționali. O ...

Mai mult

Stresul emoțional cronic …

Legătura dintre inflamație, sistemul nervos și tumorile maligne  Doctor Pere Gascon (născut în Barcelona în 1949), este unul dintre cei mai...

Mai mult

Influența minții asupra b…

Despre puterea minții și vindecarea bolilor  Mintea noastră, mai ales dacă este antrenată, ne poate ajuta foarte mult să avem o stare...

Mai mult

Vindecarea emoțională și …

Un remediu eficient contra stresului  În acest articol vă vom arăta, pas cu pas, cum se prepară un remediu natural care ajută la redobând...

Mai mult

Stresul și emoțiile negat…

Ce sunt emoțiile și ce funcții au?  Emoțiile sunt reacții psihofiziologice pe care cu toții le experimentăm zilnic, cu toate că nu suntem î...

Mai mult

Vindecarea prin iubire (I…

Interviu cu dr. Leonard Laskow – continuare  În cartea sa intitulată Healing with love (Iubire tămăduitoare), dr. Laskow ne prezintă, pas...

Mai mult

Vindecarea prin iubire (I…

  Interviu cu dr. Leonard Laskow – partea I  Având la bază douăzeci și cinci de ani de carieră medicală, dr. Leonard Laskow și-a dezvoltat...

Mai mult

Cum se canalizează mânia …

Mânia este o emoție extremă  Doamna Claudia De Angelis, licențiată în psihologie, specialistă în terapie sistemică și meditație și Julia Ec...

Mai mult

Impactul stărilor emoțion…

Impactul stărilor emoționale asupra sănătății  Emoțiile umane - atât cele pozitive, cât și cele negative - au un rol fundamental în viața...

Mai mult

Vindecarea integrală: arm…

Cum să armonizăm corpul cu mintea și emoțiile?  Interviu cu Dr. Eugenio Zampini, specialist în acupunctură  Este important să învățăm să r...

Mai mult

Legătura dintre stres și …

Legătura dintre stres și cancer  Iată în continuare un articol foarte interesant publicat de către Dr. Paul J. Rosch, Președintele Institut...

Mai mult

Emoțiile și cancerul: cal…

Diagnosticul de cancer se poate transforma din dușman în aliat  Există foarte puține fraze în această lume care sunt atât de temut precum “...

Mai mult

Emoțiile și cancerul - mi…

În cadrul acestui articol voi vorbi despre emoții și cancer și despre legătura dintre cancer și stres. Povestea mea  Mă numesc Odile Ferna...

Mai mult