Ce este și cum ne afectează stresul?

 Știința avansează tot mai mult în cercetările legate de cancer. Recent, au fost publicate rezultatele mai multor studii care au demonstrat că stresul afectează în mod direct apariția metastazelor. Când o persoană primește vestea că suferă de această boală, ea provoacă o preocupare atât de mare încât duce la un proces mental care generează o mare încărcătură de stres emoțional. Stresul este o sursă majoră de probleme fizice și psihologice, împotriva căruia oamenii de știință încearcă să lupte din toate domeniile posibile.

 Atunci când ne simțim sub presiune psihică, emoțională sau fizică, stresul se declanșează. Acesta este de fapt un mecanism fiziologic care apare atunci când o persoană percepe o situație ca fiind un pericol și care necesită mobilizarea resurselor sale fizice sau mentale pentru a-i face față.

 Astfel, organismul reacționează prin eliberarea unor hormoni care cresc tensiunea arterială, ritmul cardiac și care accelerează nivelurile de creștere a zahărului (glucozei) din sânge. Aceste modificări ajută persoana stresată să acționeze mai puternic și mai rapid pentru a scăpa de o amenințare percepută.

 Nivelurile specifice de stres din viața de zi cu zi nu sunt considerate dăunătoare, dar o situație stresantă menținută în timp poate dăuna sănătății. În mod specific, cortizolul este hormonul care pregătește organismul pentru a face față unei situații de stres. Problema este aceea că producția susținută de cortizol poate fi dăunătoare, iar consecințele sale pot fi foarte variate, cum ar fi slăbirea sistemului imunitar, apariția bolilor cardiovasculare, a problemelor digestive, anxietății, depresiei, etc. De asemenea, stresul cronic poate influența procesul de îmbătrânire prematură a organismului și, după cum am menționat anterior, poate contribui la apariția unor boli mai grave precum cancerul.

Cum influențează stresul apariția cancerului?

 Conform unui studiu publicat în revista Journal of Clinical Investigation și dezvoltat de Centrul Oncologic MD de la Universitatea din Texas (SUA), stresul cronic determină metastazarea cancerului ovarian. Acest lucru se datorează faptului că un nivel ridicat de hormoni de stres -epinefrina și norepinefrina- permit celulelor maligne să migreze din tumora primară, un pas necesar în metastazarea și progresia cancerului.

 În plus, stresul cronic accelerează metastazarea cancerului de sân prin acumularea celulelor macrofage în țesutul tumoral precum progresia leucemiei limfoblastice acute, conform unui studiu publicat de revista Vanguardia. După cum a afirmat și eminentul cercetător Pere Gascon, din cadrul Departamentului de Oncologie clinică de la Spitalul din Barcelona, "stresul emoțional cronic poate declanșa procesul cancerului".

 Doctor Gascon a arătat că există o legătură strânsă între inflamație, sistemul nervos și apariția tumorilor maligne. Iată ce a afirmat cercetătorul în acest sens: „Avem tot mai multe dovezi că atunci când o persoană suferă de stres cronic, aceste emoții determină eliberarea citokinelor inflamatorii, substanțe care creează un mediu proinflamator. Am văzut acest lucru la persoanele de 50 de ani care și-au pierdut locul de muncă, iar după un an și jumătate au fost diagnosticate cu un tip de cancer."

 Dimpotrivă, atunci când sistemul nervos este echilibrat, apărarea organismului este optimă. Un sistem nervos bun ne ajută să dormim bine, să fim echilibrați și să realizăm exerciții fizice și întărește sistemul de apărare a organismului. În schimb, știm că stările stresante, depresive și cronice sunt stări pro-inflamatorii. Doctor Gascon a mai adăugat faptul că controlul mental al fiecărei persoane în aceste circumstanțe limitative este decisiv. Dar, în plus, potrivit Institutului Național al Cancerului, legătura dintre stresul psihologic și cancer s-ar putea manifesta în multe moduri diferite. De exemplu, persoanele stresate pot adopta anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul, supra-alimentarea sau consumul de alcool, ceea ce crește riscul de a suferi de această boală gravă.

Cum se poate combate eficient stresul?

 Pentru a combate stresul, cercetătorii recomandă analizarea cauzelor și, dacă nu este posibil, modificarea acestora și încercarea de a le compensa prin obiceiuri sănătoase, cum ar fi exercițiile fizice, alimentația sănătoasă, odihna bună sau efectuarea unor tehnici de meditație.

Următoarele practici pot contribui semnificativ la reducerea nivelurilor de stres din organism:

 1. Realizați exerciții fizice în mod regulat pentru a fi și pentru a vă simți mai puternici din punct de vedere fizic și mental.

 2. Învățați să prioritizați și nu lăsați lucrurile neimportante să vă afecteze mai mult decât este cazul.

 3. Comunicați problemele pe care le întâmpinați. Acest lucru vă poate ajută să faceți față sarcinilor și să găsiți o soluție. Dacă este necesar, puteți să recurgeți la ajutorul unui specialist în psihologie.

 4. Luați-vă timp pentru voi înșivă. Este bine să vă organizați pentru a vă putea bucura de hobby-urile dumneavoastră.

 5. Optați pentru o dietă sănătoasă și evitați obiceiurile dăunătoare. Important: suntem ceea ce mâncăm. În plus, alcoolul, tutunul sau cofeina nu rezolvă problemele, ci din contră, le pot agrava.

 6. Lucrați mai eficient. Este necesar să vă gestionați timpul bine. Uneori, mai puțin înseamnă mai mult.

 7. Fiți pozitivi. Aprecierea a ceea ce aveți este primul pas pentru a evita stresul.

 8. Acceptați lucrurile care nu pot fi schimbate. Nu este vorba despre a fi conformiști, ci despre a fi conștienți de realitate și nu ar trebui să ne îngrijorăm despre ceea ce nu putem schimba.

 9. Învățați să vă relaxați. În acest sens vă poate ajuta să ascultați muzică relaxantă, să învățați unele tehnici de meditație, etc.

 10. Dormiți bine. Somnul este esențial pentru sănătate, iar pentru aceasta ar trebui să încercați să respectați orele recomandate de specialiști:

*Tineri (între 18 și 25 ani) – Recomandat: între 7 și 9 ore / Acceptabil: între 6 și 11 ore.
*Adulți (între 26 și 64 ani) – Recomandat între 7 și 9 ore / Acceptabil: între 6 și 10 ore.
*Vârstnici (mai mult de 65 ani) – Recomandat: între 7 și 8 ore / Acceptabil: între 5 și 9 ore.

Meditația, o alternativă cu rezultate foarte bune

 Este dovedit științific că controlul gândurilor prin meditație, atenție și psihologie pozitivă poate ajuta la îmbunătățirea atenției, reducerea stresului, gestionarea emoțiilor și chiar reducerea durerilor fizice cauzate de boli, prin îmbunătățirea semnificativă a nivelului de bunăstare personală și socială.

 Cercetările efectuate în acest domeniu arată că beneficiile meditației sunt următoarele: îmbunătățește odihna, reduce simptomele stresului și ale anxietății, produce o stare de bunăstare generală și stimulează anumite capacități. Toate acestea sunt produse de o transformare a arhitecturii creierului. În mod specific, ceea ce se întâmplă în creier atunci când medităm este că zonele implicate în emoții și în atenție și memorie sunt afectate. De asemenea, respirația și starea de calm, la care se ajunge prin practica meditativă, se află în contact direct cu neuronii din trunchiul cerebral.

 Un studiu publicat în revista Cercetări neuroimagistice de psihiatrie dezvăluie unele fapte surprinzătoare: persoanele care meditează 30 de minute pe zi, timp de cel puțin opt săptămâni, dobândesc o densitate mai mare de materie cenușie în unele zone ale creierului situate în hipocampus, care corespund memoriei, empatie, durerii fizice și emoționale și procesului de învățare.

 Pe termen lung, s-a observat că persoanele care meditează în mod regulat au un creier mai tânăr decât cele care nu practică meditația și au un risc mai mic de apariție a bolilor cardiovasculare sau a bolii Alzheimer.

 Conform cercetătorilor, zona temporo-parietală, care este responsabilă pentru aspectele sociale, perspectiva și compasiunea, printre altele, își mărește dimensiunea în urma unor meditații regulate.

 În concluzie, baza pentru gestionarea stresului constă în schimbarea obiceiurilor de viață. Trebuie să fim conștienți că pentru a combate stresul este foarte indicat să învățăm să ne relaxăm, să ne hrănim sănătos și să fim cât mai pozitivi, desfășurând activități care îmbunătățesc starea noastră generală.