Mecanismele de acțiune ale terapiei SPDT

 Majoritatea compușilor sensibilizatori au un schelet de bază cunoscut sub numele de structura porfirică, care este structura chimică părinte pentru un număr de compuși semnificativi biochimic, numiți porfirine. Porfirinele (care conțin nucleul de porfină) au funcții biologice răspândite în natură. Vedem aceste molecule peste tot - sunt responsabile de culoarea verde din frunze și de culoarea roșie din sângele nostru.

 Aceste molecule arată o absorbție intensă a luminii în spectrul vizibil, ceea ce explică de ce acestea sunt adeseori foarte colorate și utilizate ca și coloranți. Abilitatea lor de a colecta și de a transfera energie utilizând o lumină vizibilă, ușor accesibilă, face ca structura generalizată a porfirinei să fie un candidat sensibilizator ideal pentru SPDT. În natură, variațiile mici ale structurii porfirinei permit o varietate de funcții. Porfirinele au două proprietăți foarte importante:

 1. Structura lor ca o carcasă permite unui atom de metal să se lege de atomii interni de azot ai structurii.

 2. Sistemul electronic dispersat, le permite să absoarbă și să elibereze energia în spectrul vizibil, care, la rândul său, poate fi folosită pentru a transforma oxigenul în starea singlet (în mecanica cuantică, o stare singlet se referă de obicei la un sistem în care toți electronii sunt perechi).

 La Institutul Hope for Cancer, se folosește un sensibilizator pe bază de clor datorită capacității sale de a atrage lumina mai eficient. Clorurile absorb energie atât în capetele roșii, cât și în cele albastre ale spectrului vizibil și formează miezul structural pentru recoltele ușoare ale naturii, clorofilele. Găsite în cianobacterii, alge și plante verzi, clorofilele sunt pigmenți verzi care permit plantelor să absoarbă energia din lumină. Mecanismul de acțiune al sensibilizatorului pe bază de clor este probabil identic cu cel al clorofilelor prin absorbția frecvențelor cheie ale luminii și transformarea acestora în energie chimică.

 Pentru ca SPDT să funcționeze corect, următoarele sunt câteva cerințe cheie:

 1. Un sensibilizator activat atât de lumină, cât și de sunet - sensibilizatorul clinicii, SP Activate, preia lungimi de undă specifice de lumină și sunet, impulsionând electronii care sunt implicați în crearea de specii reactive de oxigen (ROS), care distrug în mod selectiv celulele canceroase.

 2. O sursă de sunet și lumină - gama de lungimi de undă ale sunetului și luminii utilizate este specifică sensibilizatorului. Cu alte cuvinte, acestea trebuie să se afle în intervalul în care pot provoca activarea. În timp ce lumina, prin natura sa, nu este penetrabilă, sunetul poate folosi apa din corp ca purtător pentru a transmite frecvențele sale adânc în interior. Ca rezultat, combinația dintre lumină și sunet permite specialiștilor să abordeze tumorile în diverse locații ale corpului, și nu doar la suprafața acestuia.

 3. Metodele oxigenului molecular, cum ar fi terapia cu ozon, suplimentele de oxigen, camerele hiperbare și administrarea directă a oxigenului, ajută de asemenea la îmbunătățirea concentrațiilor celulare ale oxigenului, care este o componentă necesară producerii de specii reactive de oxigen (ROS).

Cum acționează terapia sono dinamică (SDT)?

 SDT utilizează unde de ultrasunete la frecvențe mai mari de 20 kHz (deasupra capacității de auz uman). Undele sonore sunt afectate de obiecte și, prin urmare, se împrăștie, reflectă și absorb. De fapt, aceste acțiuni, denumite colectiv ca și cavitații acustice, pot fi observate pentru a crea imagini tridimensionale ale diferitelor părți ale corpului. Prin reglarea frecvenței și a intensității undelor de ultrasunete, se pot observa o varietate de efecte termice și non-termice.

 De fapt, unele tratamente utilizează în mod intens ultrasunete concentrate, de intensitate mare pentru a provoca leziuni tisulare pe populațiile de celule canceroase. Efectele energetice datorate expunerii la ultrasunete pot de asemenea să activeze porfirinele și să le stimuleze pentru a produce ROS. Intensitatea de ultrasunete necesară pentru acest proces este relativ scăzută și se pare că activarea sensibilizatorului se produce printr-un proces similar de transfer al energiei ca și în cazul PDT.

Hipervascularitatea: restricția circulației sanguine către tumori

 Unul dintre efectele benefice aproape imediate ale SPDT se referă la capacitatea sa de a restrânge fluxul sanguin în tumori. La Institutul Hope for Cancer, procedurile standard de monitorizare implică desfășurarea unui studiu înainte și după utilizarea imagistică Doppler de înaltă rezoluție. Această metodă permite medicilor nu numai să compare modificările dimensiunii și formei tumorilor, dar și cele ale fluxului sanguin intrinsec (sau hipervascularității) care caracterizează tumorile.

 De ce este importantă hipervascularitatea? Tumorile necesită o alimentare cu flux sanguin pentru a asigura cererile tot mai mari de elemente nutritive pentru a se dezvolta.

 Poate hipervascularitatea să fie utilizată ca instrument de măsurare a modificărilor în viabilitatea tumorii? Un sondaj efectuat în literatura de specialitate arată că într-adevăr acest lucru ar putea fi posibil. Multe tumori în creștere sunt caracterizate de un flux sanguin mai mare. Într-un studiu efectuat pe 16 paciente diagnosticate cu cancer de sân cu metastaze hepatice, urmat de fluxul sanguin măsurat prin RMN, s-a arătat că hipervascularitatea metastazelor hepatice poate prezice în mod independent evoluția bolii. În cadrul unei evaluări a carcinoamelor tiroidiene, hipervascularitatea intrinsecă a fost o caracteristică comună în 69% din cazuri, în timp ce hipovascularitatea (fluxul sanguin redus) a fost un fenomen relativ neobișnuit.

 Un studiu clinic efectuat pe 100 de pacienți ai clinicii Hope for Cancer care au fost selectați aleatoriu (interval de vârstă: 36-80 ani) a observat o reducere medie a hipervascularității de 48% pe o perioadă de trei săptămâni de tratament. Într-adevăr, oprirea fluxului sanguin în vasele sanguine hipervasculare selectate este o abordare chirurgicală care a fost utilizată cu succes pentru tratamentul cancerului tiroidian metastatic.

 În observațiile clinice efectuate de-a lungul anilor, o reducere moderată până la drastică a hipervascularității tumorale însoțește de obicei tratamentul cu SPDT în primele trei săptămâni de tratament, mai ales când acestea este combinat cu hipertermie. Acest efect este menținut pentru majoritatea pacienților care își continuă terapia acasă.

Cazuri de tratare a cancerului cu terapia SPDT

 Toți pacienții de la clinica Hope for Cancer prezentați mai jos au urmat SPDT ca parte a protocolului lor, pe lângă alte tratamente descrise de cele șapte principii cheie ale terapiei împotriva cancerului.

 Un studiu clinic a fost realizat pe 51 de pacienți selectați aleatoriu și diagnosticați cu cancer de sân, prostată și cancer colorectal. În medie, pacienții au prezentat o scădere medie a hipervascularității de 43% după trei săptămâni de tratament cu o combinație de SPDT cu Hipertermie. S-au observat îmbunătățiri de hipervascularitate pentru toate cele trei tipuri de cancer, cancerul de sân prezentând cele mai bune rezultate (conform autorilor Jimenez și Chakravarty, 2014).

 Trina Hammack: Trina a sosit la Institutul Hope for Cancer în anul 2008, cu un diagnostic de cancer ovarian de stadiul 4. După îndepărtarea chirurgicală a unei tumori de dimensiuni mari, Trina a optat pentru începerea tratamentelor la Institutul Hope for Cancer. Tratamentul ei principal a fost SPDT, care a menținut-o de atunci asimptomatică și non-recurentă.

 Michael Stephenson a fost diagnosticat cu cancer de prostată agresiv în anul 2011. După o cercetare intensă, Michael a decis să apeleze la Institutul Hope for Cancer, unde tratamentul său principal a fost SPDT. Astăzi, el este asimptomatic și fără cancer.

 Charles Daniel: după mai multe complicații cu intervenții chirurgicale și alte proceduri convenționale, ceea ce inițial trebuia să fie o procedură de rutină a devenit o condamnare la moarte din cauza cancerului de vezică urinară din 2008. Având din partea medicilor săi un pronostic de mai puțin de un an de viață, Charles Daniel a început SPDT la Institutul Hope for Cancer. În prezent Charles se bucură de o viața fără cancer împreună cu familia sa.

 Rivi Litvin: la sfârșitul anului 2012, Rivi Litvin a suferit o procedură chirurgicală denumită Whipple pentru a elimina o tumoră biliară agresivă, dar în termen de 4 luni, cancerul a reapărut, cu metastaze la ficat. Rivi a refuzat chimioterapia și a decis să apeleze la Institutul Hope for Cancer. În anul 2013, un raport RMN de la Spitalul Cedars-Sinai a arătat că "nu există dovezi de cancer de orice fel în cazul pacientei Rivi Litvin". De atunci, Rivi și-a trăit viața fără amenințarea cancerului.

 Dr. Carl Gugino: un ortodontist renumit, Carl a abordat Institutul Hope for Cancer în anul 2011 cu un caz invaziv de cancer de vezică. Cunoscând adevărul terapiilor convenționale pentru cancer, Carl a optat pentru un tratament alternativ. Carl a rămas foarte disciplinat cu protocoalele sale de tratament și a scăpat de cancer în anul 2012.

Concluzii

 La Institutul Hope for Cancer, medicii ajută pacienții să atingă rate de supraviețuire care depășesc nivelul observat din terapiile convenționale. Acest lucru devine și mai semnificativ atunci când se ia în considerare faptul că o proporție foarte mare dintre pacienții clinicii (aproximativ 70-80%) sunt pacienții de Stadiul 4, majoritatea suferind deja înainte de internare intervenții chirurgicale, chimioterapie toxică și/sau tratament radioactiv dăunător.

 În timp ce supraviețuirea este importantă, îmbunătățirea calității vieții are de asemenea o mare importanță pentru a se asigura că pacienții își pot reconstrui sănătatea fizică, mentală, emoțională și socială. Majoritatea pacienților au raportat o scădere evidentă a calității vieții sub influența terapiilor convenționale.

 SPDT rămâne o terapie contra cancerului insuficient utilizată, dar foarte eficientă. Aceasta este una dintre puținele terapii de tratare a cancerului disponibile în prezent, care este susceptibilă de utilizare pe termen lung fără a provoca efecte secundare sau deteriorarea calității vieții. Pentru ca studiile clinice care utilizează SPDT să fie eficiente, experiența specialiștilor arată că această terapie trebuie să fie administrată alături de tratamente sinergice care să restaureze capacitatea naturală a organismului de a se vindeca și de a se proteja.