Cum influențează stările psihologice funcția imunologică?

Multe studii susțin credința că o atitudine pozitivă și veselă va avea ca rezultat o viață mai lungă și mai sănătoasă și, pe de altă parte, că o atitudine pesimistă favorizează sănătatea precară și poate dura chiar ani de zile. De exemplu, în cadrul unui studiu, tendința pacienților de a se aștepta întotdeauna la ce e mai rău a fost legată de un risc cu 25% mai mare de a muri înainte de vârsta de 65 de ani.

 Probabil, unul dintre cei mai cunoscuți precursori ai "științei fericirii" a fost Norman Cousins, care în 1964 a fost diagnosticat cu o boală autoimună mortală. După ce a primit din partea medicilor o șansă de 1 la 500 de a se recupera, Cousins și-a creat propriul program de terapie de râs, despre care susținea că a fost cheia pentru recuperarea sa finală. El a scris cartea intitulată "Anatomia unei boli" și a înființat Centrul pentru Psihoterapie Cousins în Los Angeles, California.

Creierul și sistemul imunitar sunt conectate

 După cum a semnalat revista de specialitate News Medical Today: "În ultimele decenii, legăturile intrigante și generalizate dintre neuroștiință și sistemul imunitar au fost descoperite puțin câte puțin. Ceea ce la început părea să fie ca o legătură incomodă între creier și imunitate s-a dezvoltat treptat într-o zonă autentică de studiu interdisciplinar. Acest domeniu este cunoscut sub numele de psihoneuroimunologie (PNI este abrevierea în engleză). Este bine stabilit deja faptul că stresul poate provoca apariția bolilor și că, dimpotrivă, un moment plin de bucurie cu cei dragi poate ameliora durerea și disconfortul și poate ajuta la evitarea bolilor și afecțiunilor de sănătate. PNI are oportunități profunde pentru viitoarele cercetării medicale, tratarea bolilor și atitudinea noastră față de managementul stresului.”

 Cercetările efectuate în anul 1980 și la începutul anului 1990 au arătat că sistemul imunitar și creierul sunt conectate între ele, prin anumite organe, cum ar fi timusul și măduva osoasă. În mod evident, celulele imunitare au și receptori neurotransmițători, ceea ce sugerează că, atât în sensul bun cât și în sensul rău, ceea ce se întâmplă în creier influențează în mod direct sistemul imunitar.

 De exemplu, s-a demonstrat deja faptul că stresul reduce activitatea celulelor imunitare care luptă împotriva virușilor. De asemenea, stresul crește nivelurile de anticorpi pentru virusurile comune, cum ar fi Epstein-Barr, sugerând că stresul poate reactiva diferiți viruși latenți din corpul nostru. Simplul gând la un incident stresant care s-a petrecut crește nivelul de proteină C-reactivă, un marker al inflamației din organism.

Persoanele sociabile și extrovertite au un sistem imunitar mai puternic

 Emoțiile pozitive au, de asemenea, un impact decisiv asupra sănătății. Dr. Steve Cole, profesor la Centrul pentru Psihoterapie Cousins din Los Angeles, a efectuat o serie de studii care investighează efectele genetice ale diferitelor stări mentale. De exemplu, el și echipa sa au descoperit că singurătatea cronică tinde să activeze anumite gene care sunt implicate în reglarea răspunsului inflamator, în timp ce reglarea scăzută a genelor este implicată în controlul antiviral - combinarea acestora, înseamnă o scădere a funcției imunitare.

 În cazul persoanelor sociabile, gena inversă a fost activată, determinând o îmbunătățire a funcției imunologice. Alte cercetări au arătat că fericirea, optimismul, împlinirea, calitatea vieții și alte caracteristici psihologice pozitive sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli cardiace.

Diferite tipuri de fericire produc au diferite efecte asupra sănătății

 Într-unul din studiile profesorului Cole despre fericire, participanții au răspuns la întrebări cu privire la frecvența anumitor stări emoționale, acoperind două categorii diferite sau tipuri de fericire cunoscute psihologilor, respectiv:

• Fericirea hedonică (caracterizată de fericirea obținută din experiențe plăcute, cum ar fi relațiile intime și cumpărăturile);

• Fericirea eudaimonică (descoperită de Aristotel, această formă de fericire provine din activități care oferă un scop, o semnificație a vieții sau un sentiment puternic de împlinire personală).

 Este interesant de subliniat faptul că, în timp ce ambele sunt stări emoționale pozitive asociate cu fericirea, expresiile genetice pe care le produc nu sunt identice. Persoanele al căror sentiment de fericire se bazează pe fericirea eudamonică, au profile de expresii genetice favorabile, în timp ce fericirea hedonică produce profiluri genetice similare cu cele observate la persoanele care sufereau de stres din cauza adversității.

 Teoria profesorului Cole față de aceste diferențe este că atunci când o persoană este condusă de valori materialiste, fericirea lui depinde de circumstanțe care pot sau nu pot fi sub controlul său. Pe de altă parte, cei care au un sentiment de "scop" iar adversitatea și fericirea lor nu depinde de a avea sau de a experimenta ceva în special care ar putea la un moment dat să dispară.

Diferitele tipuri de stres afectează diferite componente ale sistemului imunitar

 În mod similar, cercetările au arătat că diferite tipuri de stres modifică diferite părți ale sistemului imunitar.

• Stresul pe termen scurt, cum ar fi efectuarea unui discurs sau luarea unui examen, tinde să suprime imunitatea celulară (imunitatea dobândită mediată de antigene specifice limfocitelor celulelor T, implicate în rezistența la boli infecțioase), păstrând în același timp imunitatea umorală (care se referă la producerea de anticorpi și procesele care o însoțesc). Ca urmare, acest tip de stres ne face să devenim mai vulnerabili la gripa și răceala obișnuită.

• Stresul cronic suprimă ambele componente ale sistemului imunitar, făcându-ne mai sensibile nu numai la bolile infecțioase, ci la toate bolile și tulburările de sănătate.

Cum influențează mintea starea de sănătate?

 Cercetările medicale prezintă o serie de exemple în care studiile au arătat o legătură între psihologia dumneavoastră și sănătatea dumneavoastră:

Moarte subită	Cercetările arată că, în prima săptămână după moartea soțului sau a soției, mortalitatea crește în mod dramatic la dublul indicelui normal. A lăsa furia să iasă în mod exploziv este dăunătoare, deoarece declanșează suprasolicitarea hormonilor de stres și rănește mucoasa vaselor de sânge.
Boli cardiovasculare, tulburări cerebrale, atacuri cardiace	Un studiu a constatat că persoanele cu vârste peste 50 de ani care și-au exprimat foarte agresiv furia au mai multe șanse de a avea depuneri de calciu în arterele coronare - o indicație că acestea prezintă un risc crescut de atac de cord. O analiză sintematică care implică date de la 5.000 de atacuri de cord, 800 de atacuri cerebrale și 300 de cazuri de aritmie a arătat, de asemenea, că furia mărește riscul de atac de cord, aritmie și accident vascular cerebral - și că riscul este crescut în cazul episoadelor frecvente de furie.
Probleme gastrointestinale (GI)	Stresul cronic sau constant a fost legat de o serie de probleme gastro-intestinale, incluzând boala inflamatorie intestinală și sindromul intestinului iritabil. Este din ce în ce mai clar faptul că creierul, sistemul imunitar și microbii intestinali sunt strâns legați. De exemplu, autismul este asociat cu probleme gastro-intestinale și, eventual, cu o reacție excesivă a sistemului imunitar.
Cancer	Atitudinea pozitivă are fără îndoială un efect benefic asupra capacității dumneavoastră de a vă vindeca de cancer. Calitatea și cantitatea suportului psihologic determină, de asemenea, o diferență în ratele de supraviețuire.
HIV	Stresul ridicat și sprijinul redus din partea familiei și a prietenilor s-au dovedit că accelerează progresia infecției cu HIV.
Alergii	Afecțiunile cutanate, cum ar fi psoriazisul și eczema, sunt determinate de cauze psihologice. Același lucru este valabil și pentru astm.
Vindecarea rănilor	S-a demonstrat că starea psihologică a unui pacient afectează rapiditatea vindecării sale. De exemplu, nivelurile ridicate de frică sau de suferință înainte de intervenția chirurgicală au fost asociate cu rezultate mai slabe, incluzând perioade mai lungi de ședere în spital, mai multe complicații după intervenția chirurgicală și rate mai mari de re-internare. Într-un studiu efectuat la pacienți cu leziuni cronice la nivelul abdomenului, cei care au raportat niveluri mai ridicate de depresie și anxietate au prezentat o vindecare semnificativă târzie.
Inflamații	S-a demonstrat că strategiile de reducere a stresului, cum ar fi relaxarea sau meditația, stimulează acțiunea genelor antivirale și reduc expresia genelor inflamatorii.