Focalizarea holistică a PNIE

 Psihoneuro-imuno-endocrinologia, cunoscută sub inițialele PNIE, este o știință relativ nouă, care stabilește o nouă paradigmă în domeniul științei medicale și de cercetare și integrează toate inovațiile tehnice și științifice din medicină, psihologie, naturopatie și nutriție. PNIE este o disciplină globală care conferă o dimensiune mult mai umană medicinei și care introduce conceptul de împuternicire a pacienților în cucerirea bunăstării lor.

PNIE este capabiă să reunească specialiști din diferite domenii precum medici, farmaciști, fizioterapeuți, nutriționiști și de a crea spații interdisciplinare în cazul în care toți, pornind de la specialitatea fiecăruia, lucrează cu scopul comun de a îmbunătăți sănătatea pacientului.

 Era carteziană, precum și gândirea filozofică occidentală încă din vremea lui Descartes, până în prezent, a fost dominată de metodologia reducționistă, care separă corpul de psihic. Acest lucru a avut începând cu secolul al XVII-lea, un impact enorm asupra modului de a trata sănătatea și boala.

 PNIE stabilește posibilitatea de a merge dincolo de contrastul filozofic istoric dintre minte și corp. Această știință medicală are o viziune de ansamblu asupra ființelor umane în vederea realizării bunăstării individuale a individului și pune accentul pe cauze și nu pe simptome, pe reechilibrarea organismului și nu pe vindecare, pe persoană și nu pe boală.

 PNIE nu este o terapie mistică sau o credință, ci un model de terapie care se bazează pe studii științifice care se referă la sistemul nervos, sistemul hormonal, sistemul imunitar și sfera emoțiilor. PNIE combină toate informațiile pentru a obține o viziune cuprinzătoare asupra sănătății și pentru a crea astfel linii directoare de prevenire și pentru a îmbunătăți calitatea vieții în cazul bolnavilor cronici.

 PNIE este o știință care interpretează și traduce semnalele generate de corp și se bazează pe ideea că orice modificare are repercusiuni asupra întregului corp, inclusiv asupra psihicului. PNIE este capabilă să ofere un răspuns rațional la tot ceea ce se cunoaște din punct de vedere empiric și încă nu s-a putut demonstra cu date științifice.

Calea către medicina integrativă

 PNIE dorește să înțeleagă relația dintre psihic, sistemul neuroendocrin și sistemul imunitar, studiază mecanismele prin care se produce o stare de disconfort, oferă instrumente practice pentru a obține o stare de bună-dispoziție, ne ajută să facem schimbările necesare pentru a transforma ceea ce este greșit și a fi responsabili pentru propria sănătate.

 O știință medicală precum PNIE este o știință integrativă care discută despre prevenire și care încearcă să găsească cauzele bolii și nu se limitează la ecuația "simptom= medicament". Interesul crescând față de disciplinele integrative indică faptul că multe persoane sunt deja tot mai conștiente de limitările medicinii convenționale.

 În ultimii o sută de ani, medicina occidentală a îmbunătățit calitatea vieții populației cu multe progrese tehnologice și cu noi cunoștințe științifice, dar de multe ori nu oferă răspunsuri la patologiile cronice sau autoimune. În plus, specializarea excesivă și compartimentarea medicinei occidentale determină pierderea perspectivei asupra persoanei ca întreg, ceea ce generează o mare distanță între pacient și terapeut.

Emoțiile sunt entități fizice și biologice

 Potrivit PNIE, există o legătură între corp și minte care considerare emoțiile ca fiind entități biologice și fizice care se manifestă în corp sub formă de semne și simptome. Sistemul neuroendocrin, sistemul imunitar și sistemul digestiv, care are propriul său sistem nervos, nu sunt părți deconectate; dimpotrivă, ele sunt strâns legate printr-o rețea vastă de receptori și molecule care comunică între ele, funcționează ca un întreg unitar și sunt capabile să mențină sănătatea organismului.

 Prin substanțe precum neurotransmițătorii, hormonii și citokinele, emoțiile au un impact direct asupra sistemului imunitar, asupra capacității de apărare împotriva bolilor, împotriva cancerului și modificării capacității de a răspunde la o terapie. Emoțiile au un impact direct asupra sistemului imunitar și capacitatea de apărare împotriva bolilor.

Comunicarea este bidirecțională

 Dacă fiecare experiență, decizie, dispoziție, emoție și gândire au un efect asupra organelor, se întâmplă de asemenea că o schimbare a unui organ, cum ar fi, de exemplu, tractul digestiv, se reflectă în sfera emoțională.

 Acest raționament ne-a permis să susținem ipoteza că semnalele nervoase sunt transmise nu numai din centru până la periferie, dar comunicarea are loc în ambele direcții. O problemă cum ar fi disbioza intestinală, care este o alterare a coloniilor de bacterii care trăiesc în intestin, numit microbiom poate modifica chiar și comportamentul ființelor umane, în ceea ce privește nivelul de energie, memoria, tendința de depresie și poate chiar induce obezitatea, diabetul, intoleranța alimentară, senzația de oboseală cronică și apariția bolilor autoimune.

 Studiile realizate până în prezent au indicat faptul că intestinul are o legătură directă cu sistemul nervos central prin serotonină, un neurotransmițător care se produce în intestin în proporție de 90% din total și care este responsabil pentru controlul somnului, apetitului și dorința de a mânca. În plus, citokinele pro-inflamatorii – substanțe de semnalizare produse de sistemul imunitar amenințarea unui virus, bacterii sau leziune- pot stimula direct secreția de cortizol, hormonul stresului și genera anumite afecțiuni psihice.

Sistemul digestiv este cel de-al doilea creier!

 PNIE sau psihoneuro-imuno-endocrinologia consideră că sistemul digestiv este un al doilea creier, iar îngrijirea microbiomului intestinal este pilonul unei bune funcționări a corpului uman. Importanța microbiomului este perfect înțeleasă dacă știm că bacteriile care acoperă mucoasa sistemului digestiv cântăresc în total două kilograme, că aceste bacterii depășesc numărul celulelor corpului (avem 1.014 bacterii și 1.013 celule umane) și că suma materialelor genetice ale acestor bacterii este de 150 de ori mai mare decât materialul genetic al organismului nostru.

 A menține sănătatea acestei armate de bacterii intestinale este vitală pentru digerarea, absorbția alimentelor și eliminarea substanțelor toxice, medicamentelor și hormonilor. S-a demonstrat, de exemplu, că bacteriile proteolitice care locuiesc în colon și care cresc excesiv cu o dietă bogată în proteine generează substanțe enzimatice care au capacitatea de a sabota efectul de detoxifiere a ficatului.

Legătura dintre microbiomul intestinal și boli

 În fiecare zi, ficatul metabolizează substanțele toxice și hormonii și le elimină cu bila. Bila încărcată cu aceste substanțe ajunge în intestin -în partea colonului descendent- unde întâlnește bacteriile proteolitice în exces, vinovate de repunerea acestor substanțe în fluxul sanguin.

 Dacă ne gândim că mai multe tumori, în special în cazul femeilor, depind de hormoni, înțelegem bine importanța de a avea o floră bacteriană sănătoasă și echilibrată pentru a permite îndepărtarea metaboliților de hormoni care pot provoca modificări sau boli grave.

Substanțele toxice cu acțiune hormonală

 PNIE aprofundează importanța sănătății hormonale și încearcă să reducă impactul disruptorilor endocrini, care sunt unele substanțe toxice care se găsesc în produsele de igienă, parfumuri, machiaj, detergenți și recipiente din plastic.

 Disruptorii endocrini sunt dăunători, deoarece pot stimula receptorii hormonali ai corpului după ce au fost ingerați sau absorbiți prin piele. Mediul nostru ambient este plin de aceste substanțe - cum ar fi parabeni, ftalați, triclosan, printre altele - și, prin urmare, sunt foarte greu de evitat. Efectul lor toxic se datorează dozei mici pe care o acumulăm zilnic în organism. Excesul de estrogeni și disruptorii endocrini din sânge intensifică activitatea sistemului imunitar, iar acesta este unul dintre motivele pentru care există mai multe boli autoimune, în special în cazul femeilor.

Glanda pineală

 Un rol fundamental în reglarea sistemului nervos, endocrin și imunitar este glanda pineală, o mică glandă endocrină a creierului care secretă melatonina și care modulează viața biologică a ființei umane și care permite adaptarea la ciclul diurn și nocturn. Este esențial să avem o odihnă bună pentru a avea o stare bună de sănătate. Există dovezi științifice care arată legătura dintre somn și durerea cronică și invers: persoanele afectate de durerea cronică au tulburări de somn. Dacă somnul este legat de modificările comportamentului alimentar și de excesul de greutate, tipul de hrană pe care îl consumăm poate, de asemenea, să deranjeze somnul și odihna.

Dieta, un alt aspect important al PNIE

 Dieta este un factor de bază pentru a preveni sau a ne recupera bine după o boală și pentru a avea o viață lungă, în plus față de odihnă, controlul emoțiilor și a activității fizice. O dietă bogată în fructe și legume, ulei de măsline extravirgin, alimente fermentate, fibre solubile, probiotice și prebiotice ajută la un echilibru bun al florei intestinale și la un sistem imunitar mai puternic.

 Concluzii: PNIE nu intenționează să înlocuiască terapiile medicale clasice sau să fie o alternativă, ci servește la creșterea eficacității acestora, la reducerea toxicității și la îmbunătățirea calității vieții pacientului. Mai exact, PNIE consideră că este important să se studieze factorii psiho-sociali, cum ar fi stilul de viață, odihna, respectul pentru ciclurile circadiene, nutriția și stresul. Dacă există o gestionare deficitară a acestor factori, pot apărea afecțiuni alergice, metabolice, autoimune, degenerative, iar organismul poate fi mai susceptibil la apariția bolilor cardiovasculare și a cancerului. De fapt, dacă luăm în considerare că toate bolile sunt rezultatul unei funcții alterate și progresivă a sistemului imunitar nervos, endocrin si împreună, PNIE poate ajuta să înțeleagă cauzele și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Modelul PNIE, pe scurt, încearcă să umanizeze medicina prin înțelegerea cuprinzătoare a ființei umane.