Alimentația este un factor crucial pentru sănătate și longevitate

 Așa cum demonstrează decenii de date și cercetări medicale, mâncarea pe care o consumăm este un factor cheie și predictor al sănătății și longevității. Fără îndoială, există o epidemie gravă de sănătate în întreaga lume și nu din cauza COVID-19, ci este epidemia de obezitate care nu are un răspuns rapid sau ușor și principala sa cauză este alimentația greșită.

 Consecințele acestei probleme de sănătate sunt de anvergură și pot fi letale. Așadar, este foarte important să ne amintim că mâncarea pe care o consumăm este baza sănătății noastre. Prin urmare, consumul unei diete bogate în alimente procesate va avea consecințe grave pe termen lung.

 Dacă aveți acces la alimente adevărate, este important să vă faceți timp pentru a învăța cum să le gătiți de la zero și să profitați la maximum de resturile alimentare. Și, de asemenea, este posibil să vă cultivați propriile alimente acasă, în spații mici, chiar și în interior, este nevoie doar de puțină dedicație și planificare. Vă puteți modifica dieta pentru ca aceasta să conțină 90% alimente reale și 10% sau mai puțin alimente procesate, iar acest lucru vă va ajuta să vă controlați greutatea și să vă îmbunătățiți sănătatea.

Efectele alimentelor ultra-procesate timp de o lună

 Nu este de mirare că consumul unei diete cu alimente ultra-procesate dăunează sănătății. De fapt, cercetările arată că aceste tipuri de alimente pot crește aportul caloric și greutatea. Potrivit datelor colectate din Studiul Național de Sănătate și Nutriție 2009-2010, în Statele Unite, alimentele ultraprocesate au constituit 57,9% din consumul de energie al oamenilor, în timp ce zahărul a contribuit cu 89,7% din acest consum.

 Pentru 2019, un studiu publicat în revista Nutrients a constatat că 71% din produsele ambalate vândute în supermarket sunt ultraprocesate. Cercetătorii din Northwestern Medicine au estimat că aproape 80% din totalul caloriilor consumate de oameni în Statele Unite provin din alimente și băuturi din magazinele alimentare. De asemenea, au comparat aprovizionarea cu alimente americane cu cea a altor țări occidentale, cum ar fi Australia, și au constatat că alimentele ambalate consumate de oamenii din Statele Unite, în medie, au cantități mai mari de zahăr și sare.

 Aceste alimente contribuie la epidemia globală de obezitate. Și, așa cum a raportat Organizația Mondială a Sănătății, din 1975, nivelurile de obezitate s-au triplat în întreaga lume, iar în ceea ce privește Statele Unite, rata de supraponderalitate și obezitate crește, de asemenea, într-un ritm foarte rapid.

 Datele colectate din 1999 până în 2000 și apoi din 2017 până în 2018 arată că prevalența obezității a crescut de la 30,5% la 42,4% și în aceste aceleași perioade, prevalența obezității severe a crescut de la 4,7% la 9,2%. Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor au raportat că, din 2017 până în 2018, prevalența obezității a fost de 19,3% în rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani, dar după cum au arătat datele și au fost explicate de un reporter al BBC, mâncarea pe care o consumați este o cheie factor în sănătatea noastră.

 Prezentatorul de televiziune BBC, Dr. Chris van Tulleken, a vrut să știe ce s-ar întâmpla dacă și-ar schimba dieta doar o lună. Tulleken, gazda emisiunii intitulate „Cu ce ne hrănim copiii?” era curios să știe cum alimentele ultra-procesate ne afectează corpul.

 BBC raportează că, în Regatul Unit, ca și în Statele Unite, mai mult de jumătate din energia alimentară din dieta medie provine din produse ultra-procesate. Așadar, Tulleken, în vârstă de 42 de ani, a decis să își mărească consumul zilnic de produse ultra-procesate de la 30% la 80% pentru o lună, care este același tip de dietă pe care o consumă 20% din oamenii din Marea Britanie. La sfârșitul celor patru săptămâni, Tulleken a experimentat o serie de modificări ale sănătății sale, inclusiv:

 „M-am simțit cu zece ani mai în vârstă, dar nu mi-am dat seama că totul era din cauza mâncării, pentru că totul s-a schimbat când am încetat să o consum, a declarat Tulleken pentru BBC. Acest lucru este revelator, deoarece prezentatorul și-a schimbat intenționat dieta, dar nu și-a dat seama că faptul că se simțea cu 10 ani mai în vârstă în doar o lună era legată și de alimentele pe care le consuma.

 De ce este atât de dificil să îi convingi pe alții că modul în care te simți este strâns legat de substanțele chimice pe care le folosesc? În ritmul în care se îngrășa, dacă ar fi urmat această dietă timp de șase luni, Tulleken s-ar fi îngrășat cu aproximativ 38 de kilograme (ajungând astfel la 84 de kilograme).

 Totuși, acestea au fost doar efectele asupra sănătății pe care Tulleken le-a putut identifica fără teste, el a suferit și diferite măsurători ale biomarkerului asupra sănătății, care au arătat schimbări semnificative după doar patru săptămâni de consum de alimente ultra-procesate. Scanarea creierului a arătat că dieta a creat noi conexiuni în creierul său de la zonele responsabile de recompensă la zonele care conduc un comportament automat și repetitiv.

 Acesta este un răspuns similar cu ceea ce apare atunci când utilizați substanțe dependente, cum ar fi tutunul, alcoolul și drogurile. Modificările creierului care au avut loc în această scurtă perioadă de timp când Tulleken a consumat cantități mari de produse procesate nu au fost permanente, dar nu putem face aceeași ipoteză atunci când urmăm acest tip de dietă luni sau ani. În plus, așa cum subliniază Tulleken: „Dacă apar aceste efecte nocive în patru săptămâni cu creierul meu în vârstă de 42 de ani, atunci ce se petrece cu creierul fragil în curs de dezvoltare al copiilor noștri?”

Alimentele ultraprocesate cresc pofta de mâncare

 Tulleken a constatat, de asemenea, că, atunci când a început dieta cu alimente ultraprocesate, a consumat în jur de 500 de calorii în fiecare zi, iar aceste rezultate sunt în concordanță cu un studiu al Institutului Național de Sănătate efectuat de Kevin Hall, Ph.D., investigator principal al NIH Program de cercetare intramurală.

 În cercetările lui Hall, el a comparat două tipuri de diete care sunt similare în ceea ce privește conținutul de macronutrienți, zahăr, sare și fibre. Unul a fost format din aproximativ 80% produse ultra-procesate, iar celălalt a fost o dietă crudă. Grupul a consumat dieta ultra-procesată timp de două săptămâni și apoi a trecut la dieta neprocesată în timp ce se afla la Centrul Clinic NIH, unde au fost monitorizați.

 Participanții au fost instruiți că pot mânca cât de mult sau cât de puțin doresc. Oamenii de știință au descoperit că atunci când participanții au consumat dieta ultraprocesată, consumând mai mulți carbohidrați, dar nu și proteine, în timpul intervenției de două săptămâni, participanții au îngrășat 0,9 kilograme (2 kilograme) în timp ce consumau dieta ultraprocesată și au pierdut aceeași cantitate în dieta cu alimente neprocesate.

 BBC a raportat că echipa lui Hall a măsurat, de asemenea, biomarkerii hormonali responsabili de senzațiile de foame și de sațietate și, în mod surprinzător, când participanții au consumat produse ultra-procesate, nivelurile hormonului responsabil de foame (grelină) au crescut, în timp ce cei responsabili de foame au crescut, iar hormonul responsabil de senzația de sațietate (leptina) a scăzut.

 Aceste rezultate au fost în concordanță cu ceea ce a experimentat Tulleken, deoarece nivelul său de grelină a crescut cu 30% în cele patru săptămâni în care a mâncat produse ultra-procesate, timp în care și-a dat seama că are mai multe pofte și a mâncat mai repede, ceea ce a contribuit cu siguranță. Clasificarea alimentelor ultraprocesate s-ar putea să vă surprindă.

 NOVA clasifică categoriile de alimente în funcție de sfera și scopul procesării, mai degrabă decât de nutrienții găsiți în alimente. Categoriile NOVA sunt recunoscute ca un instrument valid pentru cercetarea în nutriție și sănătate publică și sunt utilizate în rapoartele Organizației Națiunilor Unite și ale Organizației Pan Americane a Sănătății. Conform NOVA, alimentele și băuturile ultraprelucrate au formulări industriale, de obicei cu cinci sau mai multe dintre aceste tipuri de ingrediente.

 Lista de mai jos le include pe toate, dar vă va ajuta să vă faceți o idee despre tipurile de alimente care sunt considerate ultra-procesate și, după cum puteți vedea, unele sunt produse promovate ca opțiune alimentară sănătoasă, cum ar fi cerealele pentru micul dejun, iaurturile cu fructe și batoanele energizante.