Care sunt acțiunile biologice ale clorofilei?

Fotosinteza este procesul prin care plantele absorb lumina soarelui - împreună cu apa și dioxidul de carbon - și îl transformă în fructele și legumele care trebuie să crească. Oxigenul, elementul de care aproape toate celulele eucariote au nevoie pentru a genera energie în mitocondriile lor, este un produs secundar al fotosintezei. La baza fotosintezei se află clorofila care este un pigment care absoarbe lumina albastră și unele părți roșii ale spectrului electromagnetic, fiind de asemenea, cea care conferă plantelor culoarea verde.

 Cu cât este mai închisă și mai pătrunzătoare nuanța de verde, cu atât este mai mare conținutul de clorofilă din plante. În mod similar, clorofila se găsește în algele marine și în cianobacterii, care folosesc de asemenea fotosinteza pentru a-și crea hrana proprie. Probabil știți că legumele sunt o parte importantă a alimentației sănătoase, și chiar dacă alimentele de origine vegetală conțin o mare varietate de substanțe chimice vegetale, clorofila este o componentă fundamentală a acestora.

 Clorofila are câteva acțiuni biologice importante și câteva dintre acestea sunt anticancerigene. Cele mai importante acțiuni terapeutice ale clorofilei asupra organismului uman sunt următoarele:

• se leagă sau se chelează de substanțele chimice cancerigene, ajutând astfel corpul să le elimine în siguranță. Aceste substanțe periculoase includ hidrocarburile aromatice policiclice din fumul de tutun, aminele heterociclice din carnea preparată la grătar și aflatoxina B1, o micotoxină care se găsește în arahidele mucegăite, precum și în alte cereale și leguminoase.

• clorofila are efecte antioxidante, ceea ce înseamnă că reduce daunele celulare cauzate de substanțele cancerigene și radiațiile nocive.

• clorofila inhibă enzimele citocromului P450, care sunt necesare pentru activarea substanțelor cancerigene. Acesta este un alt mod prin care clorofila ajută la reducerea riscului apariției a diferite tipuri de cancer care au fost induse chimic.

 Clorofilina, o sare de cupru de sodiu semisintetică și care este derivată din clorofilă (care se găsește de obicei în suplimentele de clorofilă), are avantaje similare clorofilei. Pe lângă inhibarea cancerului, s-a demonstrat, de asemenea, că are efecte de deodorizante și cicatrizante. A fost folosită topic pentru tratarea unor răni urât mirositoare și / sau care se vindecau lent, de exemplu, ulcerele vasculare și ulcere de presiune. Aplicarea locală a clorofilinei poate reduce, de asemenea, semnele de fotoîmbătrânire, în parte prin inhibarea descompunerii acidului hialuronic din piele, motiv pentru care clorofilina se regăsește uneori în tratamente anti-îmbătrânire. Studiile au arătat, de asemenea, că cremele care conțin clorofilă ajută la reducerea acneei și la diminuarea porilor dilatați.

Alte beneficii ale clorofilei sunt următoarele:

 - Curăță sisteme depurative ale organismului, cum sunt intestinele, ficatul și sângele;

 - Stimulează transportul oxigenului în organism;

 - Ameliorează inflamația și combate durerile;

 - Stimulează sistemul imunitar;

 - Stimulează dezvoltarea bacteriilor benefice din intestine.

Clorofila permite corpului să obțină energia solară

 Un efect mai puțin cunoscut al clorofilei este impactul acesteia asupra producției de energie. Așa cum s-a explicat într-un studiu din anul 2014 și care a fost publicat în Journal of Cell Science: „Lumina soarelui este sursa cea mai puternică de energie de pe această planetă. Cu toate acestea, se consideră că abilitatea de a transforma lumina solară în energie biologică sub forma de adenozină-5'-trifosfat (ATP) se limitează la cloroplastele care conțin clorofilă din organismele fotosintetice. În prezentul studiu s-a arătat că mitocondriile mamiferelor pot captura, de asemenea, lumina și pot sintetiza ATP-ul atunci când se amestecă cu un metabolit care captează lumina din clorofilă. Rezultatele obținute sugerează faptul că moleculele de clorofilă modulează ATP-ul mitocondrial prin catalizarea reducerii coenzimei Q10, un pas lent în sinteza ATP-ului mitocondrial. Dar abordarea noastră este aceea că, prin consumarea pigmenților vegetali de clorofilă, atât oamenii cât și animalele pot obține, de asemenea, energie direct de la lumina soarelui“.

Clorofila ajută la optimizarea producerii de ubiquinol

 Cu alte cuvinte, modul în care clorofila ajută la modularea ATP-ului mitocondrial este prin captarea energiei de la lumina soarelui și transferarea acestei energii pentru a reduce Coenzima Q10 (CoQ10) la forma sa biologică activă, ubiquinolul - o descoperire susținută de un alt studiu publicat în revista de specialitate Fotochimie și fotobiologie.

 În acest caz, cercetătorii au descoperit ca clorofila din alimente, împreună cu metaboliții și expunerea la lumina solară, ajută la menținerea unui nivel sănătos de ubiquinol în organism, ceea ce, la rândul său, ajută la reglarea stării de redox plasmatică - un factor care are un rol important în procesul de îmbătrânire și care poate fi folosit ca indicator al severității bolii la pacienții bolnavi.

 Iată ce explicații au oferit autorii acestui studiu: „Ubiquinolul este un antioxidant plasmatic. Mecanismele care sunt responsabile pentru menținerea acestui ubichinol plasmatic nu sunt încă suficient de cunoscute. În această lucrare am arătat că metaboliții clorofilei pot fi găsiți în plasma sanguină a animalelor care au primit o alimentație cu un conținut ridicat de clorofilă. Am demonstrat, de asemenea, că acești metaboliți catalizează reducerea ubichinolului plasmatic în prezența luminii ambientale, in vitro. Ipoteza noastră este aceea că clorofila din alimente sau a metaboliții acesteia, împreună cu expunerea la lumină, reglează starea de redox din plasmă prin menținerea rezervei de ubiquinol."

 Ubiquinolul este versiunea redusă a CoQ10, unul dintre cele mai cunoscute suplimente pentru optimizarea sănătății mitocondriale. CoQ10 este, de asemenea, suplimentul cel mai recomandat de medicii cardiologi pentru sănătatea inimii. Oricine ia un medicament cu statine are nevoie de acest supliment pentru a-și proteja inima. Ubiquinolul este forma bogată în electroni a CoQ10 pe care corpul o produce în mod natural.

 În interiorul mitocondriilor, ubiquinolul facilitează conversia substraturilor de energie și oxigen în ATP de care celulele au nevoie pentru a trăi, pentru reparare și regenerare. De asemenea, ajută la eliminarea speciilor reactive de oxigen - produse secundare nocive ale metabolismului care pot deteriora membranele celulare ale mitocondriilor. Din aceste motive, ubiquinolul ajută la prevenirea afecțiunilor cauzate de disfuncția mitocondrială, cum ar fi bolile de inimă și migrenele.

 Nivelurile scăzute de CoQ10 au fost, de asemenea, detectate la persoanele cu anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, de sân și de pancreas, precum și metastaze în cazul melanomului (cancerul de piele).

Cele mai bune surse de clorofilă

 Așa cum se știe, legumele de culoare verde închis sunt o sursă bogată de clorofilă. O altă sursă excelentă de clorofilă, de fapt, una dintre cele mai bune, este Chlorella, o algă verde, care este, în general recomandată ca un liant în protocoalele de detoxifiere de metale grele. Chlorella are o afinitate deosebită pentru chelarea și eliminarea mercurului din organism și, prin urmare, poate fi utilă pentru persoanele care consumă frecvent pește și fructe de mare. În mod similar, Chlorella conține un nivel ridicat de proteine vegetale. Spirulina este o altă algă, care datorită proprietăților sale genetice și biochimice a fost clasificată ca o cianobacterie și care este, de asemenea, foarte bogată în clorofilă.

 Următorul tabel descrie cantitatea aproximativă de clorofilă care se găsește în diferite alimente. Pentru a facilita compararea, toate dimensiunile porțiunilor au fost transformate în grame, cu o dimensiune de servire echivalentă cu 10 grame. Făcând acest lucru, puteți vedea în mod clar modul în care algele Chlorella și Spirulina sunt mult superioare altor alimente care sunt adesea citate ca fiind bogate în clorofilă. De asemenea, spanacul conține cantități mai mari de clorofilă decât orice altă legumă cu frunze verzi și este depășit numai de pătrunjel, dar care este folosit cu mai multă moderație.

 În general, germenii de grâu și iarba de orz sunt recomandate ca surse de clorofilă, și după cum se poate vedea, fără îndoială, sunt printre cele mai bogate surse. Cu toate acestea, un dezavantaj este acela că ele pot conține gluten, care poate fi o problemă dacă aveți sensibilitate la acesta sau dacă suferiți de boală celiacă.

 Problema poate apărea din contaminarea încrucișată din timpul procesării. În general, riscul de a avea o reacție la glutenul din germenii de grâu și iarba de orz este minimă, dar este mai bine să luați măsuri de precauție în cazul în care aveți o sensibilitate. Alimentele procesate, cum ar fi batoanele și shake-urile care au germeni de grâu sau iarbă de orz ca ingrediente, pot conține gluten dacă acestea au fost prelucrate într-o fabrică care prelucrează și semințe. Deci, dacă achiziționați un produs prefabricat, cercetați și asigurați-vă că procesul de fabricație nu implică gluten sau și că nici nu a suferit vreo contaminare încrucișată.

 Odată ce grâul începe să germineze, va conține gluten. Germenii de grâu nu ar trebui să fie mai mari de 6 inchi (15.24 cm) și nu depășiți mai mult de 10 până la 14 zile până îi consumați pentru a vă asigura că nu au gluten.

Aplicarea clorofilei (sucurile verzi) în oncologie

 Cercetătorii au sugerat în urma numeroaselor studii efectuate că sucul proaspăt de germeni de grâu și de alte cereale sau legume (mei, ovăz, broccoli, lucernă, ridichi, etc.), leguminoase (mazăre, fasole, năut, linte ) și alte alimente "vii" de origine vegetală pot ajuta la tratarea proceselor neoplastice, atât a celor benigne, cât și a celor maligne.