De ce ne simțim obosiți? 7 cauze frecvente care merită investigate

 Oboseala este atât de frecventă încât ajungem uneori să o considerăm normală. Programul încărcat, nopțile mai scurte, stresul, mesele neregulate sau schimbarea anotimpului pot explica perioadele în care energia scade temporar. De cele mai multe ori, câteva zile de odihnă și revenirea la un ritm mai echilibrat sunt suficiente.

  Există însă și situații în care lipsa de energie persistă săptămâni întregi, apare fără un motiv evident sau începe să afecteze activitățile obișnuite. În aceste cazuri, este mai util să căutăm cauza decât să punem totul pe seama „asteniei”, a vârstei sau a vremii.

 Înainte de a căuta un produs „pentru energie”, merită să ne întrebăm de ce organismul este obosit.

1. Somnul poate fi suficient ca durată, dar slab calitativ

 Prima explicație la care ne gândim este lipsa somnului. Uneori însă problema nu este numărul de ore petrecute în pat, ci calitatea somnului.

 O persoană poate dormi aparent șapte sau opt ore și totuși să se trezească fără senzația de odihnă. Trezirile repetate, somnul superficial, programul neregulat sau anumite tulburări ale somnului pot face ca noaptea să nu ofere recuperarea de care organismul are nevoie.

 Pe termen scurt, consecința este oboseala din timpul zilei. Atunci când această situație continuă, pot apărea dificultăți de concentrare, iritabilitate și scăderea randamentului fizic sau intelectual.

 Despre rolul somnului am discutat mai detaliat în articolul Importanța somnului pentru sănătate: o privire aprofundată.

2. Deficitul de fier este o cauză importantă de luat în calcul

 Fierul are un rol esențial în formarea hemoglobinei, iar hemoglobina transportă oxigenul către țesuturi. Atunci când rezervele de fier sunt scăzute și apare anemia feriprivă, organismul poate începe să transmită semnale precum oboseala, slăbiciunea, amețeala sau lipsa de aer la efort.

 Pot apărea și paloare, palpitații sau dureri de cap, însă aceste manifestări nu sunt specifice exclusiv deficitului de fier.

 De aceea, oboseala nu reprezintă în sine o dovadă că organismul are nevoie de suplimente cu fier. Administrarea fără stabilirea cauzei poate fi inutilă și, în anumite situații, nedorită. Hemoleucograma și investigațiile recomandate de medic pot arăta dacă există într-adevăr o problemă.

3. Și alte carențe nutriționale pot influența nivelul de energie

 Organismul are nevoie de numeroase vitamine și minerale pentru metabolismul energetic, formarea celulelor sanguine și funcționarea sistemului nervos. Din acest motiv, unele deficite pot fi însoțite de oboseală.

 Magneziul este unul dintre nutrienții frecvent asociați cu această problemă. Mențiunea autorizată în Uniunea Europeană precizează că magneziul contribuie la reducerea oboselii și extenuării. Aceasta nu înseamnă însă că orice persoană obosită are o lipsă de magneziu și nici că administrarea sa rezolvă automat cauza.

 Mai multe informații despre rolul acestui mineral se găsesc în articolul Magneziul și sănătatea inimii, iar în secțiunea Vitamine și minerale sunt disponibile și alte materiale despre micronutrienți.

 Principiul rămâne același: suplimentarea este mai logică atunci când există o nevoie reală decât atunci când mai multe produse sunt luate simultan doar pentru a vedea „ce funcționează”.

4. Tiroida poate influența profund felul în care ne simțim

 Hormonii tiroidieni participă la reglarea metabolismului, motiv pentru care atât o activitate insuficientă, cât și una excesivă a tiroidei pot fi asociate cu oboseală.

 În hipotiroidism, senzația de lipsă de energie poate apărea împreună cu sensibilitate crescută la frig, creștere în greutate, constipație, piele uscată sau o încetinire generală a organismului. În hipertiroidism, oboseala poate fi însoțită mai degrabă de palpitații, tremor, transpirații, intoleranță la căldură sau scădere în greutate.

 Aceste simptome sunt însă nespecifice. Prezența lor nu confirmă o afecțiune tiroidiană, dar poate justifica o evaluare atunci când persistă.

5. Glicemia poate fi o altă piesă a puzzle-ului

 Glucoza reprezintă una dintre principalele surse de energie ale organismului, iar modul în care este reglată poate influența starea generală.

 Oboseala nu este suficientă pentru a suspecta diabetul, dar devine mai relevantă atunci când este asociată cu sete accentuată, urinări frecvente sau scădere inexplicabilă în greutate. În același timp, prediabetul și diabetul de tip 2 pot evolua o perioadă îndelungată cu simptome puține sau chiar absente.

 La persoanele tratate pentru diabet, și o scădere prea mare a glicemiei poate produce slăbiciune, tremor, transpirații, amețeală sau confuzie.

 Din acest motiv, expresia „mi-a scăzut glicemia” nu ar trebui utilizată ca explicație pentru orice episod de oboseală. Atunci când există motive reale de suspiciune, glicemia se măsoară și se interpretează în context medical.

6. Apneea de somn: dormim, dar organismul nu se odihnește

 Una dintre cauzele mai puțin evidente ale oboselii este apneea de somn. Problema poate trece mult timp neobservată deoarece episoadele de întrerupere a respirației apar în timpul nopții.

 Persoana afectată poate dormi multe ore și totuși să se trezească epuizată. Indiciile pot fi sforăitul puternic, trezirile repetate, senzația de sufocare în timpul nopții, durerile de cap matinale și somnolența pronunțată pe parcursul zilei. Uneori, partenerul este cel care observă primul pauzele de respirație.

 În astfel de situații, problema nu se rezolvă prin a dormi mai multe ore sau prin consumul suplimentar de cafea. Este nevoie de evaluarea calității somnului și, atunci când medicul consideră necesar, de investigații specifice.

7. Stresul și stilul de viață pot întreține oboseala

 Nu orice stare de epuizare ascunde o boală. Uneori cauza se află chiar în ritmul vieții cotidiene.

 Stresul prelungit, sedentarismul, mesele dezechilibrate, deshidratarea, consumul excesiv de alcool sau utilizarea cofeinei pentru a compensa nopțile pierdute pot crea un cerc vicios. Cafeaua poate reduce temporar somnolența, dar consumată târziu poate afecta somnul și poate accentua oboseala zilei următoare.

 La fel de paradoxal poate părea faptul că lipsa mișcării contribuie uneori la scăderea nivelului de energie. Activitatea fizică regulată, adaptată posibilităților fiecărei persoane, poate ajuta organismul să își mențină un ritm mai echilibrat și poate favoriza un somn de mai bună calitate.

 De aceea, înainte de a căuta explicații complicate, merită privite atent câteva lucruri simple: cât și cum dormim, ce mâncăm, câtă apă bem, cât ne mișcăm și cât stres acumulăm.

„Astenia de toamnă” nu ar trebui să explice orice

 Venirea toamnei coincide cu zile mai scurte, modificarea expunerii la lumină și schimbarea programului, iar unele persoane percep în această perioadă o scădere a energiei.

 Problema apare atunci când expresia „astenie de toamnă” este folosită pentru a explica automat orice stare de oboseală. Dacă lipsa de energie este intensă, se prelungește sau este însoțită de alte manifestări, este mai prudent să căutăm cauza. O anemie, o problemă tiroidiană sau o tulburare a somnului nu devine mai puțin importantă pentru că simptomele au început în septembrie.

Nu există un singur set de analize pentru oboseală

 Atunci când oboseala persistă, medicul stabilește investigațiile în funcție de simptome, vârstă, alimentație, medicamente, antecedente și examen clinic.

 În funcție de situație, pot fi luate în calcul hemoleucograma, evaluarea metabolismului fierului, glicemia sau hemoglobina glicozilată, funcția tiroidiană și, atunci când există motive, anumite vitamine sau minerale.

 Mai important decât numărul analizelor este însă ca ele să fie alese pornind de la o ipoteză medicală și nu din dorința de a verifica „tot ce se poate”.

Când este momentul să cerem o evaluare

 O perioadă scurtă de oboseală după câteva nopți nedormite este foarte diferită de o stare care persistă săptămâni.

 Merită solicitată o evaluare medicală atunci când oboseala nu are o explicație evidentă, se accentuează, afectează activitățile de zi cu zi sau apare împreună cu simptome precum pierderea inexplicabilă în greutate, palpitații, dificultăți de respirație, sete excesivă, urinări frecvente ori somn neodihnitor în ciuda unui număr aparent suficient de ore.

 Pentru situațiile în care este necesară o evaluare individuală, Ayurvedic Medica oferă și posibilitatea de consultații online.

 Oboseala este un simptom, nu un diagnostic. Uneori organismul are nevoie pur și simplu de odihnă și de un ritm mai echilibrat. Alteori există o carență, o tulburare a somnului sau o problemă metabolică ori endocrină.

 Din acest motiv, întrebarea cea mai utilă nu este întotdeauna „ce supliment să iau pentru energie?”, ci „de ce sunt obosit?”. Odată identificată cauza, alimentația, schimbările stilului de viață, suplimentarea atunci când este justificată și tratamentul medical pot fi alese mult mai rațional.

 Important: informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul medical. Suplimentele alimentare nu trebuie utilizate pentru autotratarea unei stări persistente de oboseală fără clarificarea cauzei.

Surse pentru documentare

National Health Service (NHS) – informații privind oboseala și anemia feriprivă
National Heart, Lung, and Blood Institute – informații despre somn și apneea de somn
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases – informații despre diabet și afecțiunile tiroidiene
European Commission – EU Register of Nutrition and Health Claims